Covid prelungit și insomnie: „tulburări ale somnului și oboseală după infecție”

Long Covid: coronavirusul, printre numeroasele repercusiuni pe care le are asupra sănătății psihofizice a italienilor, nu îi lasă să doarmă profund

Numărul episoadelor de insomnie și tulburări de somn a crescut dramatic, parțial din cauza incertitudinii de a ieși dintr-o pandemie care durează de doi ani încoace, cu suișuri și coborâșuri ale contagiilor și noile restricții.

Dar este să apelezi la somnifere singura opțiune? Și este adevărat că printre efectele sindromului „covid lung” este atât de comună dificultatea de a adormi?

Pentru a găsi soluția potrivită, cel mai bine este să nu vă bazați pe „Dr Google”, ci mai degrabă să mergeți la un specialist sau să discutați cu medicul dumneavoastră generalist.

Pentru a face lumină asupra tuturor acestor puncte, l-am întrebat pe profesorul Paolo Calabresi, directorul Departamentului de Neurologie de la Policlinico Gemelli din Roma.

– Long Covid: pe baza experienței tale, ce ai observat în această perioadă lungă? Pentru a îmbunătăți calitatea vieții acestor oameni, medicația este singura soluție?

„Pentru a răspunde la tulburările de somn, medicamentele, fie hipnoinductoare sau antidepresive, nu sunt, evident, singura soluție și ar trebui folosite doar în cazurile care nu răspund la terapii non-farmacologice.

Este necesar ca specialistul să ofere pacientului strategii, inclusiv suport psihologic, care să permită acestor indivizi să părăsească locuința, locul de muncă sau mediul de lucru inteligent.

Cum se poate realiza acest lucru? În primul rând, prin valorificarea la maximum a activității fizice în aer liber, în parc de exemplu, o oportunitate și o garanție în vremurile de Covid, și din punct de vedere al sănătății.

Sfatul pe care îl ofer pacienților mei cu insomnie este să se angajeze în mișcare pentru a declanșa un răspuns fiziologic la problema insomniei.

Chiar și mersul rapid este suficient pentru a restabili neurotransmițătorii care sunt alterați în creier și care pot fi cauza afecțiunii, prin stimularea factorilor trofici endogeni ai creierului.

În schimb, recurgem la medicamente doar atunci când toate aceste abordări nu reușesc să producă rezultate benefice.

Desigur, pentru cei mai fragili și vulnerabili indivizi, poate fi nevoie de sprijin psihologic și, atunci când este necesar, de prescrierea de medicamente hipno-inductoare și nehipno-inductoare, în funcție de profilul pacientului.

Trebuie înțeles că insomnia este de foarte multe ori vârful aisbergului depresiei, care trebuie abordat, și este inamicul ascuns care poate provoca tulburări de somn.

Prin urmare, rolul medicului, în special al neurologului și al psihiatrului, este de a înțelege problemele pacientului și de a oferi răspunsuri adecvate acelei persoane mergând la rădăcina problemei.

Probleme care au afectat deja mulți oameni în epoca pre-pandemică și care au explodat acum într-o pandemie din cauza restricțiilor sociale, a greutății de a ieși din casă sau a mediului de lucru este în creștere.

Trebuie luată în considerare o abordare integrată, nu doar un plan de răspuns”.

– Chiar și după recuperarea de la virus, în special în rândul pacienților care au fost foarte simptomatici, reacțiile adverse continuă să apară în perioada de post-recuperare, așa-numitul „covid lung”. Cum intervii in astfel de cazuri?

„Pacienții cu așa-numitul „sindrom post-covid” reprezintă o provocare interesantă pentru medicul generalist și pentru neurolog.

Comunitatea științifică a încercat să caracterizeze problemele biologice și de organe din cauza infecției cu sars-CoV2.

În cazul subiecților care au suferit un covid îndelungat, un sindrom inflamator major duce cu siguranță la dificultăți musculare și astenie.

Covid lung include și insomnia printre diferitele semne clinice.

Medicul trebuie să evalueze și posibilitatea ca covidul lung să reprezinte un sindrom de stres posttraumatic la pacient.

Mulți oameni au experimentat, pe lângă boli grave, izolarea familială și socială care a afectat sfera psihologică.

În mod similar, alți oameni care au fost ușor infectați au experimentat și repercusiuni psihologice din cauza izolării și a fricii.

Mulți oameni se plâng de o îngrijorare persistentă că infecția se poate agrava și deveni mai gravă sau trăiesc cu teama de a infecta cei dragi.

Această imagine este mai pronunțată pentru cei mai fragili, cei cu probleme interne (tensiune arterială crescută și diabet) și probleme neurologice.

Într-un sondaj pe care l-am efectuat pe pacienții cu tulburări neurologice cronice care au experimentat indirect infectarea membrilor familiei, a apărut o neliniște profundă în rândul acestor pacienți.

De fapt, mulți pacienți nu au mers la spital sau nu au fost supuși controalelor de frică.

Este ușor de înțeles cât de important este tratarea sindromului de stres post-traumatic și prin luarea de suplimente și medicamente care pot controla anxietatea și depresia.

Când văd un pacient care prezintă acest tablou clinic, încerc să fac o evaluare globală ținând cont și de problemele psihologice și încercând să stabilesc un dialog care să vizeze înțelegerea și atenuarea temerilor.

Totuși, acolo unde este cazul, sunt indicate terapie medicamentoasă adecvată și suport psihologic.

– Ne poate ajuta mâncarea? Dacă da, ce alimente ar trebui să fie preferate?

„Nutriția este importantă și merge mână în mână cu activitatea fizică.

Trebuie să fie echilibrat și să aibă trei mese.

Micul dejun este un moment al zilei care trebuie îngrijit, dar se rezolvă adesea cu o cafea.

Un început bun ne permite să înfruntăm ziua de lucru în cel mai bun mod posibil și să desfășurăm o activitate fizică bună, care, așa cum am spus de multe ori, nu ar trebui să lipsească niciodată din rutina noastră.

Acesta este motivul pentru care trebuie favorizat modelul alimentar propus de dieta mediteraneană.

Proteinele vegetale sunt o resursă validă.

Recomand să distribuiți corespunzător aportul caloric pe parcursul zilei.

Mulți oameni, din motive de muncă, optează pentru ceva rapid la prânz, iar încărcătura calorică este transferată la cină.

Această atitudine nu este corectă.

Secretul pentru a te simți bine este și acela de a crea un spațiu pentru activități care să aducă bucurie, bunăstare și să ofere acea energie pozitivă care ajută la a face față anxietății și depresiei.

Prin urmare, undă verde sportului, muzicii și artei.

Aceste tipuri de activități sunt un bun adjuvant chiar și atunci când terapia medicamentoasă este necesară.

Citiți și:

Emergency Live Chiar mai mult... Live: Descărcați noua aplicație gratuită a ziarului dvs. pentru IOS și Android

Long Covid: Ce este și cum să-l tratezi

Studiul Long Covid, Washington University evidențiază consecințele supraviețuitorilor Covid-19

Un autobuz pentru biocontainment ridicat, un vehicul special unic în lume: aparține Crucii Roșii

Sursa:

Dire Agency

S-ar putea sa-ti placa si