Burtă umflată: ce să mănânci în perioada sărbătorilor

Balonarea abdominală (cunoscută în mod popular sub numele de burtă umflată) este o tulburare foarte frecventă, cauzată de o varietate de factori, cum ar fi o dietă dezechilibrată, o hidratare deficitară și abuzul de alcool.

O burtă umflată însoțește adesea sezonul sărbătorilor, când întâlnirile cu familia și prietenii și cinele de afaceri duc la o schimbare a obiceiurilor alimentare.

Deși este o perioadă limitată, disconfortul cauzat de alimentația necorespunzătoare poate crea disconfort și disconfort fizic: implementarea câtorva trucuri ușoare te poate ajuta să trăiești mai bine sezonul sărbătorilor.

Burtă umflată: cauzele

Balonarea abdominală sau meteorismul se datorează producției excesive de gaze în stomac sau colon, ultima parte a intestinului.

Este un simptom destul de comun în societatea noastră, care este adesea asociat cu mișcările intestinale alterate – constipație sau diaree – eructații, flatulență, crampe abdominale.

Poate apărea din diverse cauze, frecvent trecătoare, precum o masă prea mare sau bogată în grăsimi, obiceiul de a mânca prea repede, consumul excesiv de zaharuri simple sau alimente deosebit de fermentabile.

Fiziologic, se întâmplă dacă se îngrașă sau, la femeile care suferă de sindrom premenstrual sau din cauza modificărilor menopauzei.

În unele cazuri, însă, meteorismul poate fi un semn al unei boli.

Cele mai frecvente sunt IBS (Sindromul intestinului iritabil) sau sindromul colonului iritabil, intoleranța la lactoză sau intoleranța la gluten (boala celiacă), precum și abuzul de medicamente, în special de antiinflamatoare, antibiotice sau gastroprotectoare.

Balonarea abdominală și corolarul simptomelor asociate se pot datora și unei disbioze sau, mai degrabă, unui tip excesiv sau alterat de bacterii benefice la nivelul intestinului subțire, cunoscute și sub denumirea de SIBO (Small Intestinal Bacterial Overgrowth), adică o alterare a microbiotei.

Stresul psihofizic, abuzul de alcool și fumatul se pot adăuga la tulburare.

Care alimente umfla burta

O dietă prea bogată în alimente bogate în amidon, zaharuri, în special fructoză și fibre poate favoriza meteorismul.

Abordările dietetice pentru a reduce această tulburare variază în funcție de problemele personale. În ultimii ani, dieta cu FodMap (Oligo-zaharide fermentabile, dizaharide, monozaharide și polioli) a fost propusă pentru o varietate de probleme gastro-intestinale.

Aceștia sunt compuși formați din mici lanțuri de carbohidrați din anumite alimente care, nefiind absorbiți în totalitate, provoacă fermentație și probleme digestive sau intestinale.

Acest tip de dieta limiteaza aportul de cereale, anumite tipuri de legume si fructe care sunt foarte agreabile bacteriilor.

Acronimul FodMap înseamnă de fapt: Oligozaharide fermentabile = formate din mai mult de 2 zaharuri simple, găsite în grâu, secară, leguminoase, diverse fructe și legume, usturoi și ceapă. Dizaharide = formate din 2 zaharuri simple precum lactoza care se gaseste in lapte, iaurt si in procente mai mici in branzeturile moi. Monozaharide = formate din 1 zahar simplu, in principal fructoza gasita in fructe in special smochine, mango, mure, litchi dar si miere si suc de agave. Polioli = îndulcitori cu conținut scăzut de calorii, cum ar fi cei găsiți în guma fără zahăr, xilitol, manitol, sorbitol.

Substantele care irita mucoasa intestinala ii pot altera si integritatea, asa ca ai grija sa nu consumi exagerat cafeina, teobromina, teofilina si alcool.

În perioada sărbătorilor, există multe ocazii de a se răsfăța.

În funcție de regiune, tradiția este de a găti numeroasele feluri de mâncare tipice acestei perioade, de la aperitive până la deserturi, toate gustoase, bogate în grăsimi și carbohidrați și adesea însoțite de câteva pahare de vin.

Nimic nu ar putea fi mai ușor decât să ajungi cu o burtă umflată.

Cum să scapi de o burtă umflată

Excluzând o cauză patologică, inclusiv intoleranța la lactoză și gluten, primul pas este simplu, dar adesea subestimat: mâncați încet, mestecând îndelung.

Toată lumea știe acest lucru, dar puțini îl pun în practică cu scuza lipsei de timp, așa că devine automat să mănânci prea repede.

Un alt sfat important este să evitați săriți peste mese, pentru că în astfel de cazuri, se tinde inevitabil să se compenseze exagerând la masa următoare, de multe ori la masa de seară, când nevoile de energie sunt mai mici și digestia este mai lentă.

De asemenea, este inutil să postești în vederea unei petreceri mari: sistemul digestiv, de fapt, oricum trebuie să lucreze mai mult decât în ​​mod normal, ceea ce îl supraîncărcă și obosește.

O burtă umflată este favorizată și de aerul ingerat din băuturile carbogazoase sau din alimentele care încorporează aer, cum ar fi milkshake-urile și frișca.

Mulți pacienți se confruntă cu meteorism dacă consumă fructe la sfârșitul unei mese, care sunt adesea recomandate ca gustare tocmai pentru a reduce fermentația zahărului.

De asemenea, poate fi indicat să evitați alimentele ambalate cu îndulcitori artificiali, care reduc caloriile, dar cresc balonarea.

În fine, este foarte util să evitați sedentarismul: o simplă plimbare ajută la peristaltismul sistemului digestiv și reduce meteorismul.

Balonare abdominală și alcool

O burtă umflată și consumul excesiv de alcool sunt adesea legate.

Alcoolul conține aproape la fel de multe calorii ca și grăsimea.

Un pahar de vin furnizează aproximativ 100 kcal dintr-o substanță care este definită ca „non-nutrient”, deoarece nu este folosit de organism pentru funcțiile sale, ci este imediat transformată în grăsime care se acumulează în principal în abdomen și ficat.

Cu cât conținutul de alcool este mai mare, cu atât caloriile sunt mai mari și, dacă consumul este obișnuit, cu atât este mai mare probabilitatea unei burtici crescute.

Obiceiul de a consuma alcool facilitează creșterea în greutate, a cărei consecință poate fi excesul de greutate, obezitatea și apariția unor boli metabolice.

Prin urmare, consumul de alcool ar trebui ținut sub control nu numai în timpul sărbătorilor, ci pe tot parcursul anului.

Stomacul, intestinele și burta umflată: importanța hidratării

Apa este esențială pentru toate funcțiile noastre, inclusiv pentru digestia care, pentru a fi optimă, are nevoie de ea pentru a produce saliva, sucuri gastrice, bile și pancreatice.

Cu cât este mai puțină apă disponibilă, cu atât organismul este obligat să ia mai multă din diferitele raioane.

O masă uscată necesită mai multă apă decât o masă cu alimente bulionoase sau apoase, cum ar fi legumele.

În general, unul sau două pahare sorbite în timpul unei mese sunt suficiente pentru a ajuta stomacul să-și îndeplinească funcția.

Necesarul zilnic de apă este în jur de 1500-2000 ml, cantitate care poate crește în cazul transpirației abundente.

O bună hidratare este, de asemenea, de mare ajutor în menținerea unui intestin sănătos și a regularității mișcărilor intestinale.

O bună hidratare și aportul adecvat de fibre alimentare, în special fibre solubile nefermentabile, asigură contracția peristaltică a segmentării și avansării scaunului, reducând putrefacția și constipația.

Un intestin mai eficient și mai puțin iritat permite o reducere semnificativă a simptomelor legate de meteorism.

Citiți de asemenea

Emergency Live Chiar mai mult... Live: Descărcați noua aplicație gratuită a ziarului dvs. pentru IOS și Android

Petarde și Bangers de Revelion: Cum să vă protejați mâinile

Schimbările climatice: impactul Crăciunului asupra mediului, cât de semnificativ este și cum să îl reduceți

Boala Crohn: ce este și cum să o tratezi

Psoriazisul: ce este și ce trebuie făcut

Rata de deces din chirurgia intestinală a Țării Galilor „mai mare decât se aștepta”

Sindromul intestinului iritabil (IBS): o afecțiune benignă de ținut sub control

Colita și sindromul intestinului iritabil: care este diferența și cum să le distingem?

Sindromul intestinului iritabil: simptomele cu care se poate manifesta

Boala inflamatorie cronică intestinală: simptome și tratament pentru boala Crohn și colita ulceroasă

Boala Crohn sau sindromul intestinului iritabil?

SUA: FDA aprobă Skyrizi pentru a trata boala Crohn

Boala Crohn: ce este, declanșatoare, simptome, tratament și dietă

Sângerări gastrointestinale: ce este, cum se manifestă, cum să intervină

Calprotectina fecală: de ce se efectuează acest test și ce valori sunt normale

Ce sunt bolile inflamatorii cronice intestinale (IBD)?

Boli inflamatorii cronice: ce sunt și ce implică

Boli inflamatorii cronice intestinale: să vorbim despre rectocolită ulceroasă (UC) și boala Crohn (MC)

Defecația obstrucționată: cum se manifestă și cum să tratăm această formă de constipație cronică

Boala inflamatorie cronică intestinală: ce sunt acestea și pe cine afectează?

Boala inflamatorie cronică intestinală: când este necesară intervenția chirurgicală?

Sursă

Humanitas

S-ar putea sa-ti placa si