Când dragostea se transformă în obsesie: dependență emoțională

Când iubirea se transformă într-o obsesie care domină mintea și provoacă suferință, nu mai vorbim de iubire, ci de dependență emoțională

O problemă legată de emoții, gânduri și comportament în relațiile amoroase, care este din ce în ce mai răspândită în lumea contemporană.

Dependența într-o relație în sine nu este patologică

Este absolut normal, mai ales în faza de îndrăgostire, să existe un anumit grad de dependență emoțională și fuziune cu partenerul.

Dorința de dependență ar trebui să scadă pe măsură ce relația se stabilizează, lăsând cuplului o percepție plăcută a autonomiei.

Dependența afectivă disfuncțională poate fi definită ca o stare patologică în care relația este trăită ca o condiție unică, indispensabilă și necesară existenței cuiva.

O asemenea importanță este atribuită celuilalt încât cineva se anulează și nu ascultă de propriile nevoi.

Acest mecanism se perpetuează pentru a evita să se confrunte cu cea mai mare frică: ruperea relației.

Este o condiție relațională negativă, caracterizată printr-o absență cronică a reciprocității în viața afectivă, care tinde să creeze stare de rău psihică și/sau fizică.

Simptomele dependenței emoționale

Cei care manifestă simptomele dependenței afective, în schimb, au o dorință de fuziune care rămâne neschimbată în timp.

Deși nu este considerată în manualele de diagnostic ca o adevărată dependență patologică, poate ajunge la o formă atât de extremă încât să prezinte caracteristici asemănătoare dependenței de consum de substanțe.

Cei care suferă de simptomele dependenței emoționale au o nevoie puternică de conectare cu o persoană de care sunt total dependenți și pe care își investesc toată energia.

El/ea trăiește în mod constant în anxietate că s-ar putea să-l piardă și are nevoie constantă de asigurare.

De obicei, are dificultăți în a-și identifica în mod conștient nevoile și obiectivele, cu excepția cazului în care o figură de sprijin sau un context este prezent pentru a îndeplini această funcție.

Într-un cuplu, el tinde să-și facă solicitări emoționale exagerate și incongruente partenerului său și să nu se simtă suficient și adecvat iubit.

Uneori el crește aceste cerințe până la o ruptură definitivă a relației.

Simptomele dependenței afective nu se manifestă neapărat în cadrul unei relații de cuplu, ci se pot manifesta și față de un părinte, un alt membru al familiei, o figură de prieten sau o persoană de autoritate.

Co-dependență

O formă particulară de dependență emoțională este codependența.

Este o afecțiune multidimensională care cuprinde diverse forme de suferință sau auto-anulare asociate cu concentrarea atenției asupra nevoilor unui partener dependent de substanță sau activitate.

În 1986, Cermak a identificat patru trăsături distinctive pentru a identifica codependenții:

  • tendința de a investi în mod continuu valoarea de sine în controlul pe sine și pe ceilalți;
  • tendința de a-și asuma responsabilitatea față de ceilalți sau pentru situații care sunt în afara controlului cuiva pentru a satisface nevoile partenerului;
  • prezența stărilor de anxietate și lipsa percepției granițelor dintre sine și ceilalți;
  • implicarea obișnuită în relațiile cu persoane cu tulburări de personalitate, dependențe, tulburări de control al impulsurilor sau codependențe.

Dependența afectivă și structura personalității

Nevoia de protecție și stima de sine scăzută constituie tema de bază a celor care suferă de dependență de dragoste, alimentată de credința că fericirea cuiva depinde în întregime de apropierea unei persoane care o susține.

Caracteristicile persoanei cu dependență afectivă corespund parțial cu cele ale celor care suferă de Tulburare de Personalitate Dependentă.

Pentru acești oameni, starea de eficacitate personală este de fapt legată de prezența unei relații semnificative puternice și stabile.

O putem găsi însă și în tulburarea de personalitate borderline, când teama de abandon îl determină pe persoană să facă totul pentru a menține relația cu celălalt.

Sau în tulburarea de personalitate narcisistă, când menținerea unei imagini de sine pozitive depinde de admirația celuilalt, care trebuie deci să fie disponibil și apropiat ori de câte ori este nevoie să-și refacă stima de sine.

Astfel, comportamentul de dependență emoțională nu indică neapărat o personalitate total dependentă.

Este necesar să se înțeleagă motivele care stau la baza dependenței și să le încadreze într-un anumit profil de personalitate.

Uneori chiar si tulburarile de anxietate (cum ar fi agorafobia, tulburarea de panica sau fobiile specifice) se caracterizeaza prin nevoia de a mentine relatia cu celalalt prin simptom.

Cauzele dependenței emoționale

Dependența își are rădăcinile în copilărie, în relația cu îngrijitorii.

Cei care devin dependenți afectiv au primit, probabil, de copii mesajul că nu sunt demni de iubire sau că nevoile lor nu sunt importante.

Persoana nu ar fi reușit în timpul copilăriei să dezvolte o structură psihică adecvată din cauza experiențelor afective negative cu îngrijitorii.

În acest sens ar tinde să-l supraestimeze nerealist pe celălalt, pierzând contactul cu realitatea.

De obicei, părinții acestor adulți dependenți erau supraprotectori și limitativi.

Au frustrat nevoia de joacă și spontaneitate, substituindu-se copiilor lor în alegeri.

Sau, dimpotrivă, s-ar putea să fi fost laxe, nelimitate, astfel încât copilul a trebuit să-și construiască propriile reguli rigide în dezacord cu restul lumii.

Există o legătură strânsă între tipul de atașament și personalitate.

Cei care suferă de suferință legate de sfera dependenței emoționale prezintă în general un stil de atașament nesigur, de foarte multe ori de tip dependent, evitant sau dezorganizat.

Ce se întâmplă în dinamica cuplului

Alegerea de către persoana dependentă a unui partener cu anumite caracteristici nu este întâmplătoare.

Persoana dependentă are adesea o percepție despre sine ca pe cineva care nu este demn de iubire.

În consecință, el sau ea va tinde să aleagă inconștient parteneri problematici, evitanți, anafectivi, care vor confirma imaginea de sine negativă a dependentului.

Dependența afectivă nu este așadar un fenomen care afectează doar o persoană, ci este o dinamică a două persoane.

Uneori, partenerul „dependentului afectiv” este o persoană problematică și/sau narcisistă.

Alteori persoana iubită este respingătoare, evazivă sau de neatins.

Dependentul își dedică întregul sine celuilalt știind cum să-l facă fericit și să-și satisfacă nevoile, până când simte o suprasolicitare sau constrângere care poate duce la rebeliune.

În acest caz fie va simți un mare sentiment de vinovăție și va încerca să recupereze relația imediat, fie dacă celălalt îl va alunga, va căuta o nouă relație pentru a nu se simți complet goală și inexistentă.

Un alt mod relațional tipic se află adesea la rădăcina evenimentelor criminale.

Se referă la relația dominație-putere.

În fața momentului de rebeliune al angajatului, celălalt poate reacționa cu reacții abuzive intense.

Persoana dependentă se simte exclusiv responsabilă și cauza comportamentului partenerului, dându-i și mai multă putere și idealizând-o.

Tratamentul dependenței emoționale

Un curs de psihoterapie poate ajuta persoana să depășească suferința asociată acestei stări, în care cuplul este trăit ca indispensabil și necesar existenței lor.

Tratamentul dependenței emoționale urmărește:

  • Înțelegerea propriei funcționări, pentru a înțelege care este motivația de bază a dependenței.
  • Modificați legăturile de atașament nesigure și reprocesați experiențele negative pentru a permite stabilirea de legături semnificative și satisfăcătoare.
  • Dezvoltarea asertivității astfel încât dependentul afectiv să își poată gândi și exprima nevoile fără teamă.
  • Îmbunătățiți stima de sine și încrederea în sine lucrând la tiparele cuiva.

Pentru a ieși din dependența emoțională, primul pas este conștientizarea propriei funcționări și scheme.

Abia atunci se poate interveni în relația cu cealaltă persoană.

Psihoterapia poate ajuta pacientul cu dependență afectivă să recunoască capcanele cognitive și emoționale complexe care duc la suferință și nefericire.

Referinte

Cermak T. (1986). Diagnosticarea și tratarea codependenței. Johnson Books, Minnesota.

Freud S. (1915). Opere di Sigmund Freud. Pulsioni e loro destini, vol. 8. Bollati Boringhieri, Torino.

Fromm, E. (1956.). Arta de a iubi. New York: Harper & Brothers.

Liotti, G. (2001). Le opere della coscienza. Psicopatologia e psicoterapia nella prospettiva cognitivo-evoluzionistica. Cortina, Milano.

Kernberg, OF (1995). Relații de dragoste: normalitate și patologie. Cortina, Milano.

Citiți de asemenea

Emergency Live Chiar mai mult... Live: Descărcați noua aplicație gratuită a ziarului dvs. pentru IOS și Android

Dependența de internet: simptome, diagnostic și tratament

Dependență de pornografie: studiu despre utilizarea patologică a materialelor pornografice

Cumpărături compulsive: cauze, simptome, diagnostic și tratament

Facebook, dependența de rețelele sociale și trăsăturile de personalitate narcisistă

Psihologia dezvoltării: tulburare de opoziție sfidătoare

Epilepsie pediatrică: Asistență psihologică

Dependența de seriale TV: Ce este binge-Watching?

Armata (în creștere) a lui Hikikomori în Italia: date CNR și cercetare italiană

Anxietate: Un sentiment de nervozitate, îngrijorare sau neliniște

Ce este TOC (tulburarea obsesiv-compulsivă)?

Nomofobie, o tulburare mentală nerecunoscută: dependență de smartphone

Tulburări de control al impulsurilor: Ludopatie sau tulburare de joc

Dependența de jocuri de noroc: simptome și tratament

Dependența de alcool (alcoolism): caracteristici și abordare a pacientului

Dependența de halucinogen (LSD): definiție, simptome și tratament

Compatibilitatea și interacțiunile dintre alcool și droguri: informații utile pentru salvatori

Sindromul alcoolic fetal: ce este, ce consecințe are asupra copilului

Cardiomiopatie ventriculară dreaptă alcoolică și aritmogenă

Despre dependență: dependența de substanțe, o tulburare socială în plină expansiune

Dependența de cocaină: ce este, cum să o gestionezi și tratament

Workaholism: Cum să-i faci față

Dependența de heroină: cauze, tratament și managementul pacientului

Abuzul de tehnologie în copilărie: stimularea creierului și efectele sale asupra copilului

Tulburare de stres posttraumatic (PTSD): consecințele unui eveniment traumatic

Dependența sexuală (hipersexualitate): cauze, simptome, diagnostic și tratament

Suferiți de insomnie? Iată de ce se întâmplă și ce poți face

Erotomania sau sindromul iubirii neîmpărțite: simptome, cauze și tratament

Recunoașterea semnelor cumpărăturilor compulsive: Să vorbim despre Oniomania

Dependența de web: Ce se înțelege prin utilizarea problematică a web-ului sau tulburarea de dependență de internet

Dependența de jocuri video: ce este jocul patologic?

Patologiile timpului nostru: dependența de internet

Sursă

IPSICO

S-ar putea sa-ti placa si