Cateterism cardiac, ce este acest examen?
Cateterizarea cardiacă este definită ca o tehnică specială care implică trecerea unui cateter (sondă flexibilă) prin vene sau artere periferice pentru a ajunge în camerele inimii, arterele coronare, artera pulmonară și venele.
Această procedură medicală specială este utilizată în special pentru a evalua funcția inimii sau pentru a diagnostica modificările cardiovasculare.
Cateterizarea cardiacă poate fi utilizată pentru a efectua teste de diagnostic sau proceduri terapeutice, cum ar fi, de exemplu
- angiografie;
- coronografie;
- ablația focarelor aritmogene;
- biopsie endomiocardică;
- măsurarea debitului cardiac;
- măsurarea metabolismului miocardic;
- ecografie intravasculară.
Cum se efectuează cateterismul cardiac?
Procedura este de obicei destul de rapidă și durează de obicei șaizeci de minute.
De regulă, cateterizarea cardiacă se efectuează sub sedare conștientă, cu excepția unor tratamente specifice, cum ar fi ablația, repararea sau înlocuirea valvelor, care sunt efectuate în schimb sub anestezie locală.
În timpul procedurii, se folosește un tub lung și subțire, care este introdus printr-o venă sau o arteră printr-o incizie făcută în zona inghinală, braț sau gât.
Aparatul se introduce lent până ajunge la mușchiul inimii, moment în care medicul poate efectua diverse manevre utile pentru diagnostic, precum injectarea substanței de contrast.
După cateterismul cardiac, pacientul este dus într-o cameră unde va fi ținut sub observație până la dispariția efectelor sedării.
În general, descărcarea este așteptată în aceeași zi, cu excepția cazurilor în care a fost efectuat un tratament terapeutic în plus față de vizualizare.
Cum mă pregătesc pentru un cateterism cardiac?
Înainte de efectuarea unui cateterism cardiac, pacientului i se recomandă să posteze, evitând consumul de lichide sau alimente cu 4 până la 6 ore înainte de procedură.
În cazurile în care pacientul urmează un tratament farmacologic, este întotdeauna o idee bună să informați medicul pentru a evalua ce trebuie făcut.
Odată ajuns la spital, pacientului i se va oferi un mic acces venos prin plasarea unui ac mic cu o canulă pentru a permite administrarea mai ușoară a medicamentelor și lichidelor.
*Acesta este o informație orientativă: este deci necesar să contactați unitatea în care se efectuează examinarea pentru a obține informații specifice despre procedura de pregătire.
Contraindicații ale cateterismului cardiac
Există condiții clinice care sunt contraindicații pentru cateterismul cardiac:
- tulburări de coagulare
- nefropatie acută sau cronică;
- alergie la substanța de contrast;
- insuficiență cardiacă decompensată;
- febră sau infecții sistemice;
- aritmii;
- hipertensiunea arterială necontrolată prin terapie.
În unele cazuri, contraindicațiile relative sunt depășite de necesitatea clinică urgentă de a efectua oricum cateterizarea cardiacă (de exemplu, în cazurile de infarct miocardic acut).
Riscurile cateterizării cardiace
Cateterizarea cardiacă este considerată o procedură cu risc scăzut, dar este totuși o manevră invazivă care poate fi asociată cu posibile complicații, în special la pacienții vârstnici sau cei cu boli concomitente.
Incidența complicațiilor datorate cateterismului cardiac este între 0.8 și 8% în funcție de factorii tehnici, experiența operatorului și factorii de risc ale pacientului.
Acestea includ:
- Diabet;
- insuficienta cardiaca;
- arteriopatie periferică;
- boală valvulară a inimii;
- nefropatie cronică;
- boală pulmonară obstructivă cronică.
În afară de apariția frecventă a vânătăilor la locul inserării cateterului, majoritatea complicațiilor sunt minore și pot fi tratate cu ușurință.
Complicațiile grave sunt rare.
Citiți de asemenea
Boli genetice rare: sindromul QT lung
Electrocardiograma (ECG): Pentru ce este, când este nevoie
Identificarea tahicardiei: ce este, ce provoacă și cum să interveni asupra unei tahicardii
Tahicardie: Există un risc de aritmie? Ce diferențe există între cele două?
Tahipneea tranzitorie a nou-născutului: prezentare generală a sindromului pulmonar umed neonatal
Urgențe toxicologice pediatrice: intervenție medicală în cazuri de otrăvire pediatrică
Valvulopatii: examinarea problemelor valvelor cardiace
Care este diferența dintre stimulatorul cardiac și defibrilatorul subcutanat?
Boli de inimă: ce este cardiomiopatia?
Inflamații ale inimii: miocardită, endocardită infectantă și pericardită
Murmurări ale inimii: ce este și când trebuie să fii îngrijorat
Sindromul inimii rupte este în plină ascensiune: cunoaștem cardiomiopatia Takotsubo
Cardiomiopatii: ce sunt și care sunt tratamentele
Cardiomiopatie ventriculară dreaptă alcoolică și aritmogenă
Diferența dintre cardioversia spontană, electrică și farmacologică
Ce este cardiomiopatia Takotsubo (sindromul inimii rupte)?
Cardiomiopatia dilatată: ce este, ce o cauzează și cum este tratată
Stimulator cardiac: Cum funcționează?
Evaluarea de bază a căilor respiratorii: o prezentare generală
Evaluarea traumatismelor abdominale: inspecția, auscultarea și palparea pacientului
Evaluarea durerii: ce parametri și scale să folosiți atunci când salvați și tratați un pacient
Managementul căilor aeriene după un accident rutier: o privire de ansamblu
Intubația traheală: când, cum și de ce să creați o cale respiratorie artificială pentru pacient
Ce este leziunea cerebrală traumatică (TBI)?
Abdomen acut: semnificație, istorie, diagnostic și tratament
Sfaturi de prim ajutor pentru profesori
Otrăvirea cu ciuperci otrăvitoare: ce să faci? Cum se manifestă otrăvirea?
Traumatisme toracice: aspecte clinice, terapie, căi respiratorii și asistență ventilatorie
Ghidul rapid și murdar pentru evaluarea pediatrică
EMS: SVT pediatrică (tahicardie supraventriculară) vs tahicardie sinusală
Tahicardia supraventriculară: definiție, diagnostic, tratament și prognostic