Hemoragie internă: definiție, cauze, simptome, diagnostic, severitate, tratament

Hemoragia internă (hemoragie internă sau „sângerare internă”) în medicină se referă la un tip de hemoragie în care sângele, scurs dintr-un vas de sânge sau din inimă, se revarsă și se poate acumula în interiorul corpului.

Aceasta este principala caracteristică care distinge o hemoragie externă de o hemoragie „internă”: în acest din urmă caz, sângele, scurs dintr-un vas de sânge, se revarsă în afara corpului.

Exemple tipice de hemoragie internă sunt:

  • hemoragii gastrointestinale: afectează o secțiune a tractului gastrointestinal, adică esofag, stomac, duoden, intestin subțire, colon-rect și anus;
  • hemoperitoneu: hemoragie în peritoneu;
  • hemopericard: hemoragie între cele două foițe pericardice;
  • hemotorax: hemoragie pleurală masivă.

Cauzele unei hemoragii interne

Hemoragia internă poate fi cauzată de leziuni fie ale unei vene sau ale unei artere.

Leziunea vasului, la rândul său, poate fi cauzată de numeroase boli și afecțiuni.

Hemoragia internă apare foarte des, de exemplu, ca urmare a unui eveniment traumatic, cum ar fi decelerațiile bruște care apar într-un accident de mașină.

Cauzele care duc la hemoragia internă sunt multe:

  • ruperea unui vas prin traumatism;
  • scurgere anormală de sânge din vas;
  • coroziunea structurilor intimale ale vasului din cauza deteriorarii peretelui.

Aceste evenimente pot fi cauzate și/sau facilitate de diverse motive, inclusiv:

  • traumatisme de diferite tipuri, cum ar fi accidente de circulație, răni împușcate, răni prin înjunghiere, traumatisme contondente la obiecte ascuțite, amputații, fracturi descompuse a unuia sau mai multor oase etc;
  • boli ale vaselor de sânge, de exemplu vasculită, ateroscleroză, disecție sau anevrism cu ruptură;
  • patologii cardiovasculare: o creștere a hipertensiunii arteriale poate, de exemplu, răni un vas de sânge deja slăbit de o altă patologie;
  • diverse tipuri de infecții virale, bacteriene și parazitare, precum cele cauzate de virusul Ebola sau virusul Marburg;
  • coagulopatii, adică boli de coagulare a sângelui;
  • diferite tipuri de cancer, de exemplu cancer colorectal, pulmonar, de prostată, ficat, pancreas, creier sau rinichi;
  • prezența ulcerației, de exemplu ulcer gastric perforat;
  • chirurgie: lezarea vaselor de sânge din cauza unei erori a medicului.

Hemoragia internă poate fi promovată și de:

  • malnutriție în mod implicit;
  • scorbut;
  • trombocitopenie autoimună;
  • sarcină ectopică;
  • hipotermie malignă;
  • chisturi ovariene;
  • deficiență de vitamina K;
  • hemofilie;
  • droguri.

Simptome și semne de sângerare internă

În cazul hemoragiei interne, simptomele și semnele pot fi foarte variate în funcție de tipul, locul și severitatea pierderii de sânge.

Posibile simptome și semne ale unei hemoragii interne pot fi

  • durere la locul leziunii vasculare
  • paloare;
  • hipotensiune arterială (scăderea tensiunii arteriale);
  • tahicardie compensatorie inițială (creșterea ritmului cardiac, care în stadiile incipiente încearcă să compenseze pierderea de presiune);
  • bradicardie progresivă (scăderea ritmului cardiac);
  • tahipnee inițială (frecvență respiratorie crescută);
  • bradipnee progresivă (scăderea frecvenței respiratorii);
  • dispnee (foame de aer);
  • contracția diurezei;
  • somnolenţă;
  • pierderea cunoștinței (leșin);
  • pierderea concentrației;
  • slăbiciune;
  • anxietate;
  • amnezie;
  • setea intensă;
  • vedere neclara;
  • hipotermie (scăderea temperaturii corpului);
  • senzație de răceală;
  • transpirație rece;
  • frisoane;
  • stare generală de rău;
  • sentiment de confuzie;
  • anemie;
  • ameţeală;
  • anomalii ale sistemului nervos (deficiențe motorii și/sau senzoriale);
  • anurie;
  • șoc hemoragic hipovolemic;
  • comă;
  • moarte.

Severitatea unei hemoragii

Severitatea unei hemoragii depinde de mulți factori individuali (vârsta pacientului, starea generală, prezența patologiilor etc.), locul hemoragiei, cât de repede intervine medicul și, mai ales, cât de mult sânge se pierde.

Cele mai ușoare simptome (ușoară agitație psihică cu o ușoară creștere a frecvenței respiratorii) apar cu pierderi minore de sânge, până la 750 ml la adulți.

Amintiți-vă că cantitatea de sânge în circulație la un adult sănătos este între 4.5 și 5.5 litri.

Dacă pierderea de sânge este între 1 și 1.5 litri la un adult, simptomele devin mai pronunțate: slăbiciune, sete, anxietate, vedere încețoșată și o frecvență respiratorie crescută, totuși – dacă sângerarea este oprită – viața pacientului NU este în pericol. .

Dacă cantitatea de sânge pierdută se apropie de 2 litri la adulți, pot apărea amețeli, confuzie și pierderea conștienței.

Chiar și în acest caz, dacă se iau măsuri la timp, pacientul supraviețuiește în general.

Cu pierderi de peste 2 litri la adulți, pot apărea comă și moartea prin exsanguinare.

Cu pierderi de puțin mai mult de 2 litri, pacientul poate supraviețui dacă sângerarea este oprită imediat și sângele este perfuzat.

Aceste valori sunt reduse dacă pacientul este un copil.

Tratament

În cazul hemoragiei arteriale interne severe, tratamentul trebuie întreprins cât mai curând posibil pentru a preveni decesul pacientului.

Primul tratament este compresia în amonte de punctul de rupere a unui vas de sânge, care nu trebuie îndepărtată pentru a nu pierde beneficiul procesului de coagulare.

Tratamentul este chirurgical: chirurgul vascular va trebui să intervină la nivelul leziunii pentru a o repara.

Hipovolemia și hipotermia trebuie contracarate prin reintroducerea masivă de sânge și lichide.

Citiți și:

Emergency Live Chiar mai mult... Live: Descărcați noua aplicație gratuită a ziarului dvs. pentru IOS și Android

Ce îți cauzează durerea abdominală și cum să o tratezi

Infecții intestinale: cum se contractă infecția cu Dientamoeba Fragilis?

Abdomen acut: semnificație, istorie, diagnostic și tratament

Arest respirator: Cum ar trebui abordat? O imagine de ansamblu

Anevrism cerebral: Ce este și cum să-l tratezi

Hemoragia cerebrală, care sunt simptomele suspecte? Câteva informații pentru cetățeanul obișnuit

Sursa:

Medicina Online

S-ar putea sa-ti placa si