Angina pectorală: recunoaștere, diagnostic și tratament

Angina pectorală poate fi expresia îngustării arterelor coronare și semnul de avertizare al unui infarct miocardic

Angina pectorală este un sindrom care, așa cum indică cuvintele latine, se manifestă prin durere opresivă în piept sau radiată pe spate, brațul stâng, gât și maxilar.

Aceasta poate fi însoțită de o serie de reacții neurovegetative, cum ar fi transpirații reci și greață.

Cauzele anginei pectorale

Durerea toracică sau angina pectorală rezultă dintr-o cantitate redusă de sânge și oxigen către inimă, în majoritatea cazurilor datorită îngustării uneia sau mai multor artere coronare (vasele arteriale care aduc sânge și nutriție inimii).

Aceste stenoze, care sunt semnificative atunci când depășesc 70% din vasul de sânge, sunt cauzate de ateroscleroză, acumularea de lipide în pereții arterelor coronare.

Angina pectorală stabilă și instabilă

Există două tipuri principale de angină pectorală care pot apărea:

  • angina stabilă: apare atunci când un pacient, care are o stenoză semnificativă (îngustare) a uneia dintre arterele coronare, merge, aleargă sau se exercită, adică atunci când crește cererea de oxigen din inimă;
  • angină instabilă: simptome care încep în repaus sau cu eforturi în scădere treptată. Aceasta este o afecțiune clinică mai gravă, care necesită o intervenție mai urgentă decât angina stabilă.

Când să vă faceți griji

Angina pectorală poate duce la infarct miocardic, adică moartea unei părți a țesutului cardiac din cauza lipsei sau a aportului excesiv de scăzut de sânge în acea zonă.

Durerea toracică este un simptom care ar trebui să ne pună întotdeauna în alertă, în special la persoanele cu cel mai mare risc: bărbați (afectați mai mult decât femeile, care nu sunt scutiți), de vârstă mijlocie sau mai în vârstă, care au principalii factori de risc

  • hipertensiune;
  • niveluri ridicate de colesterol;
  • Diabet;
  • antecedente familiale de boală cardiacă ischemică (rude de gradul I care au avut atacuri de cord sau boli de inimă la o vârstă fragedă);
  • fumatul de țigări;
  • excesul de greutate.

Ce trebuie să faceți dacă aveți un atac de cord

Pacienții care au unul sau mai mulți factori de risc și care suferă de dureri toracice de tip opresiv, central în piept, poate radiante și asociate cu transpirații algice, trebuie să-și apeleze medicul de familie și, în caz de durere persistentă și prelungită, contactați numărul de urgență .

Aceasta activează așa-numita rețea de atac de cord, un proces care permite

  • un diagnostic inițial direct la domiciliul pacientului,
  • executarea unui ECG trimis către unitățile coronare locale, care sunt avertizate să efectueze angioplastie primară pentru a revasculariza artera blocată într-un timp foarte scurt.

Sunt necesare teste diagnostice dacă se suspectează angină pectorală

Dacă ați avut episoade de durere toracică, ar trebui să le raportați medicului generalist, care poate prescrie un examen cardiologic.

Testele recomandate sunt

  • ECG în repaus
  • ecocardiogramă (ultrasunete ale inimii);
  • teste provocatoare, cum ar fi testul de stres.

Aceste examinări caută orice semne indirecte de ischemie cardiacă, reprezentate de modificări specifice ale electrocardiogramei sau ultrasunetelor.

CARDIOPROTECȚIE ȘI RESUSCITARE CARDIOPULMONARĂ? VIZITAȚI CABINA EMD112 LA EXPOZIȚIA DE URGENȚĂ ACUM PENTRU MAI MULTE DETALII

Examinări de nivelul doi

Dacă testul de stres oferă un rezultat îndoielnic sau neconcludent, există examene de nivel doi, cum ar fi

  • scintigrafie miocardică, pentru studierea funcției cardiace, cu administrarea unui medicament radiofarmaceutic;
  • RMN de stres cardiac (cu injecție de medicament și mediu de contrast);
  • coronaroTAC, un examen tomografic care evaluează anatomia, util pentru a vedea îngustarea arterelor coronare.

Dacă unul dintre aceste teste este pozitiv, pacientul este supus coronarografiei, standardul de aur pentru detectarea îngustării arterelor coronare.

Tratarea anginei pectorale

Când este diagnosticată insuficiența coronariană, trebuie începută terapia medicală constând în medicamente antiplachetare, beta-blocante, inhibitori ai ECA și statine și apoi, în funcție de tabloul clinic, trebuie efectuată cardiologie intervențională și, eventual, intervenție chirurgicală cardiacă.

Prin procedura de cardiologie intervențională, coronarografie, este posibil să se verifice dacă arterele coronare sunt clare: acesta este un examen minim invaziv care presupune inserarea unui cateter prin artera radială sau femurală și, prin injectarea unui mediu de contrast, evaluarea oricărei îngustări.

ECHIPAMENTE ECG? VISITAȚI CABINA ZOLL LA EXPOZIȚIA DE URGENȚĂ

Angioplastie și stent

În funcție de număr și locație, se poate decide tratarea acestora în aceeași procedură, prin dilatarea vasului cu un balon, angioplastie și aplicarea unui stent, o plasă metalică medicamentată cu medicamente care tind să împiedice hiperproliferarea endoteliului vascular. .

Ocolirea

La pacienții a căror boală este foarte extinsă și implică mai multe ramuri coronariene, sau a căror anatomie este nefavorabilă tratamentului percutanat, intervenția chirurgicală este utilizată pentru a crea un by-pass, o conductă creată prin prelevarea venei safene sau folosirea arterei mamare a pacientului.

Infarct tăcut

Angina pectorală este unul dintre simptomele preinfarctului, dar există și cazuri în care infarctul apare asimptomatic.

Acestea sunt așa-numitele infarcturi silențioase, cele care sunt detectate după eveniment: în timpul unui control ocazional sau din cauza oboselii respiratorii, se descoperă o cicatrice pe inimă, semn al unei artere coronare închise anterior, fără niciun simptom. .

Acest caz este mai frecvent la pacienții diabetici, care adesea nu simt dureri cardiace.

Prevenirea anginei pectorale

Boala aterosclerotică este o boală progresivă care nu merge niciodată înapoi: fie este stabilizată, fie, în timp, va tinde să progreseze.

Prin urmare, este esențial să acordați o atenție deosebită stilului de viață și tratamentului factorilor de risc, care trebuie ținut cont atunci când gestionați terapia:

  • reduce greutatea corporală;
  • niveluri moderate de activitate fizică aerobă;
  • luați terapia prescrisă în mod regulat;
  • abținerea completă de la fumat;
  • tratând cu atenție diabetul.

Citiți și:

Inflamații ale inimii: miocardită, endocardită infectantă și pericardită

RMN, imagistica prin rezonanță magnetică a inimii: ce este și de ce este importantă?

Boli cardiovasculare la femei: ce sunt și ce li se datorează

Sursa:

GSD

S-ar putea sa-ti placa si