Anevrism de aortă abdominală: epidemiologie și diagnostic
Anevrismul de aortă abdominală este o dilatare circumscrisă a aortei care trece prin abdomen, practic o lărgire a arterei dincolo de limitele calibrului acesteia.
Aorta abdominală are în mod normal un calibru care nu depășește 2-2.5 cm în diametru.
Când depășește aceste limite vorbim, până la 3 cm de Ectazie de Aortă, de la 3 cm și mai sus de Anevrism de aortă abdominală (AAA).
Epidemiologie: ce categorii sunt cele mai afectate de anevrismul de aortă abdominală?
Anevrismul de aortă abdominală afectează 4% dintre bărbați și 1% dintre femei după vârsta de 60-65 de ani, conform statisticilor actuale.
În practică, pentru fiecare 1,000 de bărbați cu vârsta peste 60 de ani, cu siguranță există 40 de bărbați în populația cu anevrism de aortă și pentru fiecare 1,000 de femei cu vârsta peste 60 de ani, cu siguranță există un număr egal de 10 femei care suferă de acesta.
De asemenea, știm că unele categorii de persoane sunt mai expuse riscului decât altele: de exemplu, diabeticii, obezi, hipertensivi, hipercolesterolemici, fumători și cei care duc o viață sedentară.
Majoritatea acestor 40 de bărbați și 10 femei din 1,000 de persoane cu vârsta peste 60 de ani nu știu că au un anevrism de aortă abdominală
Anevrismul, de fapt, înainte de a ajunge la un punct crucial în dimensiune, este absolut asimptomatic, adică nu dă niciun semn de la sine.
Unde se întâmplă, pe de altă parte, poate fi cauza unor complicații majore; dar și datorită evoluției sale progresive și inevitabile, se știe că anevrismul duce, mai devreme sau mai târziu, la ruptura arterei, ruptură care devine brusc o urgență dramatică, adesea cauza morții.
Acesta este motivul pentru care este necesar să se acționeze asupra prevenirii complicațiilor fatale ale anevrismului, mai ales că examinările sunt absolut simple, lipsite de efecte secundare nocive și accesibile tuturor.
Informația joacă, de asemenea, un rol esențial.
În Regatul Unit, de exemplu, există o conștientizare lăudabilă a publicului că „Depistarea anevrismelor de aortă la bărbații cu vârsta peste 60-65 de ani este benefică în ceea ce privește reducerea mortalității”.
(US Preventive Services Task Force. Screening for abdominal aortic anevrism: recommendation statement. Ann Intern Med 2005;142:198-202).
Prevenirea
Prevenirea constă în recunoașterea în timp a prezenței sau apariției Anevrismului de aortă la o persoană, diagnosticarea acestuia, precizarea localizării acestuia (de exemplu, suprarenală sau subrenală) și monitorizarea lui periodică pentru a urmări evoluția lui naturală.
Controalele periodice sunt esențiale pentru a evita orice complicații și a interveni chirurgical acolo unde există posibilitatea unei rupturi, tromboze, disecție sau hematom periaortic.
Prin monitorizare ecografică atentă și periodică se poate preveni momentul celei mai grave complicații, ruptura anevrismului de aortă, cu riscul decesului iminent pe care îl aduce.
Cel mai potrivit instrument pentru recunoașterea (sau excluderea) unui anevrism de aortă și urmărirea evoluției acestuia este ecografia cu ecocolordoppler
Tomografia axială computerizată (CT) sau imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) sunt, de asemenea, potrivite și uneori necesare, dar sunt mult mai puțin practice și gestionabile decât ultrasunetele; mai mult, sunt impracticabile pentru screening sau monitorizare periodica, atat din cauza costului ridicat si a listelor lungi de asteptare, dar mai ales din cauza contraindicatiilor si/sau a expunerii la radiatii ionizante pe care le presupun inevitabil (cel putin pentru CT).
Anevrism de aortă abdominală, când este necesară intervenția chirurgicală?
Când se atinge dimensiuni mai mari de 5 cm în scanarea axială, este necesar să se îndrume subiectul către un bun chirurg vascular pentru intervenție chirurgicală și astfel să planifice cu calm cel mai bun act operator pentru rezolvarea chirurgicală a patologiei grave.
În acest fel, starea sănătoasă și circulația normală în cea mai mare arteră a corpului pot fi restabilite și speranța de viață poate fi mult mai mare.
Citiți și:
Extrasistolă: de la diagnostic la terapie
Ghidul rapid și murdar pentru cor pulmonar
Ectopia Cordis: Tipuri, Clasificare, Cauze, Malformații Asociate, Prognostic
Dezorientare temporală și spațială: ce înseamnă și cu ce patologii este asociată
Anevrism de aortă abdominală: cum arată și cum să-l tratezi
Anevrism cerebral: Ce este și cum să-l tratezi
Anevrisme rupte: ce sunt, cum să le tratezi
Evaluarea cu ultrasunete pre-spitalicească în situații de urgență
Anevrisme cerebrale nerupte: cum să le diagnosticăm, cum să le tratăm
Ruptura de anevrism cerebral, durere de cap violentă printre cele mai frecvente simptome
Comoție: ce este, cauze și simptome
Anevrism ventricular: cum să-l recunoaștem?
Aritmii: Modificări ale inimii
Tahicardie: Există un risc de aritmie? Ce diferențe există între cele două?
Patologii ale ventriculului stâng: cardiomiopatie dilatată
Cardiomiopatia aritmogenă: ce este și ce implică
Fibrilația atrială: simptome de care trebuie să fii atent
Sindromul Wolff-Parkinson-White: ce este și cum să-l tratezi
Tahipneea tranzitorie a nou-născutului: prezentare generală a sindromului pulmonar umed neonatal
Infarctul miocardic: cauze, simptome și factori de risc
Cardiomiopatia dilatată: ce este, ce o cauzează și cum este tratată
Boli de inimă: ce este cardiomiopatia?
Inflamații ale inimii: miocardită, endocardită infectantă și pericardită
Murmurări ale inimii: ce este și când trebuie să fii îngrijorat
Sindromul inimii rupte este în plină ascensiune: cunoaștem cardiomiopatia Takotsubo
Cardiomiopatii: ce sunt și care sunt tratamentele
Cardiomiopatie ventriculară dreaptă alcoolică și aritmogenă
Diferența dintre cardioversia spontană, electrică și farmacologică
Insuficiență cardiacă: simptome și tratamente posibile
Ce este insuficiența cardiacă și cum poate fi recunoscută?
Inima: Ce este un atac de cord și cum intervenim?
Simptome de atac de cord: ce să faci în caz de urgență, rolul CPR
Bradiaritmii: ce sunt, cum să le diagnosticăm și cum să le tratăm
Aritmiile pediatrice: ce sunt, cum să le tratezi