Fractura rotulei: chirurgie și reabilitare

Fractura rotulei: Dintre cele trei oase care alcătuiesc articulația genunchiului, adică femurul, tibia și rotula, rotula este cea care prezintă un risc mai mare de fractură în cazul unei răni, datorită locației sale.

O fractură a rotulei este o leziune care nu trebuie subestimată, nu în ultimul rând pentru că poate limita dacă nu împiedica mișcarea.

Fractura rotulei: ce o cauzează?

Rotula se poate fractura în mai multe moduri:

  • la cădere pe partea din față a genunchiului, mai ales dacă este îndoit;
  • în timp ce urcați scările;
  • în cazul a ceea ce este cunoscut sub numele de traumatism la bord, când șoferul își lovește genunchiul îndoit de structura internă a mașinii în timpul unui accident de mașină.

Fractura rotulei: diagnostic

Pentru a diagnostica corect o fractură de rotulă și pentru a identifica caracteristicile acesteia, este necesară o radiografie.

Există diferite tipuri de fracturi:

  • transversal, dacă are o linie care trece orizontal peste partea din față a osului;
  • mărunțit, adică multi-fragmentat, cu un punct central de impact și marginile de fractură care radiază pe suprafață, asemănătoare cu un fel de stea;
  • longitudinal, deși acest lucru este mai rar.

Fractura poate fi, de asemenea, compusă, dacă fragmentele osoase rămân în contact sau sunt distanțate la unul până la doi milimetri; sau descompus, dacă se pierde contactul dintre fragmentele osoase.

În cele din urmă, fractura se poate prezenta cu o leziune cutanată, prezența unei umflături și o revărsare semnificativă de sânge în interior.

Chirurgie în cazul unei fracturi de rotulă

Odată ce examenul cu raze X și-a arătat rezultatele, se poate lua o decizie cu privire la modul de a continua tratamentul.

O fractură de rotulă tinde să implice o intervenție chirurgicală, mai ales dacă este completă și, prin urmare, afectează întreaga grosime a osului.

Este important de menționat că rotula este unită de tendoanele rotuliene și cvadriceps, care formează aparatul extensor al genunchiului.

Aceasta duce fragmentul osos proximal în sus, în timp ce fragmentul osos distal rămâne atașat de tibie de ligamentul rotulian. De aici și incapacitatea subiectului de a menține o poziție verticală.

Chirurgia este indicata pentru fracturile compuse, care sunt cele mai frecvente, in timp ce daca fractura este compusa se poate recurge la chirurgia conservatoare cu gips, care va servi la mentinerea contactului intre fragmentele osoase in timpul vindecarii.

În special, leziunile cauzate de accidentele de mașină pot provoca, de asemenea, rănirea ligamentelor, în special a ligamentelor încrucișate.

Aceste leziuni, totuși, vor fi tratate la o dată ulterioară, deoarece vindecarea fracturii rotulei este, evident, prioritatea.

Fractura rotulei – reabilitare

Odată ce fractura s-a vindecat, este timpul să se definească, împreună cu medicul specialist, o cale de reabilitare, care să permită pacientului să-și revină mobilitatea articulară, întărirea musculară – care poate fi afectată de imobilitatea forțată – și reducerea rigidității articulare.

După operație sau tratament cu gips, specialistul va avea grijă de pacient pentru ca acesta să își poată pune treptat greutatea corporală pe piciorul afectat de fractură.

Va dura cel puțin două-trei luni pentru a putea reveni la activitățile zilnice, de exemplu la activitatea fizică.

Fractura rotulei: Complicații

In anumite cazuri, anumite complicatii pot fi asociate cu o fractura a rotulei: se poate dezvolta o forma de artroza post-traumatica datorita implicarii cartilajului femural rotulian, mai ales daca fractura este multifragmentata.

Nu numai că, pacientul poate suferi o formă de durere cronică și inflamație, rigiditate și poate experimenta ruperea articulațiilor.

Citiți și:

Fractura încheieturii mâinii: cum să o recunoaștem și să o tratăm

Fracturi și răni: ce să faci când coastele sunt rupte sau crăpate?

Entorsele și fracturile mâinii și încheieturii mâinii: cele mai frecvente cauze și ce trebuie făcut

Sursa:

Humanitas

S-ar putea sa-ti placa si