Oncologie masculină: cele mai frecvente tumori urologice

Oncologie masculină: care sunt cele mai frecvente cancere urologice? Cu siguranță binecunoscutele cancere de prostată, vezică urinară, rinichi și testicule

Oncologie: printre cancerele masculine cel mai frecvent diagnosticate, sunt mai multe legate de urologie

Acestea includ cancerul de prostată (pentru care există aproximativ 36,000 de diagnostice noi în 2020), cancerul de vezică urinară (pentru care există aproximativ 25,500 de diagnostice noi în 2020), cancerul de rinichi și tractul urinar (pentru care există aproximativ 13,500 de diagnostice noi în 2020). 2,300) și cancer testicular (pentru care există aproximativ 2020 de noi diagnostice în XNUMX)*.

Oncologie masculină: cancer de prostată

Cancerul de prostată, cel mai frecvent cancer la bărbați, este adesea asimptomatic. Deși este rară la pacienții sub 40 de ani, incidența sa crește odată cu vârsta.

Pentru a identifica acei pacienți care au nevoie de o biopsie, procedură care permite diagnosticul, este necesar să se supună

  • un examen ambulatoriu;
  • examen rectal;
  • examinarea PSA;
  • ecografie de prostată sau imagistică prin rezonanță magnetică nucleară.

Terapiile sunt multiple și depind de gradul de agresivitate al tumorii: atunci când tumora este limitată la prostată – continuă expertul – se poate alege între supraveghere activă, terapie chirurgicală (tradițională sau laparoscopică) și radioterapie.

În formele avansate, pe de altă parte, boala poate fi oprită prin terapie hormonosupresoare și chimioterapie.

Oncologie la pacientii de sex masculin: cancer de vezica urinara

Cancerul vezicii urinare este al doilea cel mai frecvent cancer urologic.

În majoritatea cazurilor, acest neoplasm nu afectează întreaga grosime a peretelui vezicii urinare, ci doar partea cea mai superficială.

Simptomele de care trebuie să fii atent sunt

  • sânge în urină;
  • tulburări iritative precum cistita (deși într-o formă mai puțin frecventă).

Instrumentele folosite pentru a diagnostica această patologie sunt:

  • ecografie;
  • uro-CT (pentru a vizualiza tractul urinar);
  • cistoscopie;
  • examenul citologic al urinei.

Ca terapie, în caz de boală neinvazivă, cancerul vezicii urinare poate fi controlat prin rezecție endoscopică combinată cu imunoterapie chimio- sau endovezicală.

In cazul bolii invazive de perete trebuie optata insa pentru interventia chirurgicala de demolare combinata cu derivarea urinara sau, in cazurile in care acest lucru este posibil, reconstructia vezicii urinare.

Cancerul de rinichi

În comparație cu neoplasmele descrise mai sus, tumorile rinichilor au o frecvență mai limitată, dar simptomele sunt adesea silențioase.

Acestea includ:

  • sânge în urină;
  • durere de flanc;
  • masa palpabila.

Cele mai multe tumori renale sunt diagnosticate întâmplător, adesea în urma investigațiilor pentru alte cauze. Ecografia și o scanare CT a abdomenului și pelvisului permit stadializarea bolii.

Tehnica chirurgicală poate fi

  • conservator, dacă nodulul este îndepărtat;
  • demolare.

Operația poate fi efectuată laparoscopic sau deschis.

Tumora testiculului sau penisului

Ultimele din punct de vedere al incidenței, dar care nu trebuie subestimate, sunt neoplasmele testiculului și penisului.

Tumorile testiculului, care sunt mai rare, afectează în principal tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, în timp ce tumorile penisului, care sunt și mai rare, pot afecta glandul sau preputul.

Dacă o tumoare testiculară este detectată printr-o examinare, ecografie scrotală sau o biopsie a testiculului, testiculul și funiculul sunt îndepărtate.

In cazul cancerului penisan, care este depistat atunci cand apar ulceratii sau noduli, tratamentul depinde de amploarea bolii si este in general chirurgical.

Oncologie: prevenire primară și secundară

Există prevenție primară și prevenire secundară.

Prevenția primară are ca scop reducerea apariției neoplasmelor prin reducerea expunerii la factori de risc precum fumatul, stilul de viață și modificările dietetice.

Prevenția secundară are ca scop punerea unui diagnostic într-un stadiu incipient, adică atunci când șansele de recuperare sunt cele mai mari.

Se poate realiza prin depistarea simptomelor inițiale ale bolii, precum hematuria (diagnostic precoce) sau prin efectuarea de teste diagnostice pe populația asimptomatică (screening).

*Data 2021 AIOM (Asociația Italiană de Oncologie Medicală), AIRTUM (Asociația Italiană a Registrelor Tumorilor), Fundația AIOM și PASSI (Progresul în domeniul asistenței medicale pentru sănătate în Italia)

Citiți și:

Patologii masculine: Ce este varicocelul și cum să îl tratăm

Diagnosticul imagistic poate crește riscul de cancer testicular: un studiu TGCT din Pennsylvania

Sursa:

GSD

S-ar putea sa-ti placa si