Semeiotica insuficienței cardiace: manevra Valsalva (tahicardie și nervul vag)
Manevra Valsalva (MV), numită după medicul Antonio Maria Valsalva, este o manevră de compensare forțată a urechii medii, utilizată cu precădere în medicină, în special în domeniul cardiologiei, dar și în domeniul scufundărilor.
În ce constă manevra Valsalva?
Manevra Valsalva constă într-o inspirație relativ profundă urmată de o expirație forțată cu glota închisă care durează aproximativ 10 secunde.
Ce este glota?
„Glota” este segmentul superior al laringelui de la corzile vocale, situat sub epiglotă și deasupra cartilajului cricoid.
Glota este, în termeni simpli, deschiderea laringelui și corespunde spațiului natural care se poate forma între corzile vocale și cartilajele aritenoide respective ale acestora; nu este un spațiu permanent și fix întrucât este afectat de activitățile și mișcările laringelui: în timpul respirației, glota ia forma unui triunghi, în timp ce în timpul fonației (emisia vocii), glota devine o linie subțire interpusă între corzi vocale.
Glota are trei funcții: permite fonația corectă; izolează sistemul respirator de sistemul digestiv, permițând alimentelor să treacă în esofag și aerului în trahee.
Pentru ce este folosită manevra Valsalva?
Inițial, această manevră a fost folosită pentru a îndepărta supurația și corpurile străine din ureche.
Ulterior, accentul s-a mutat pe modificările hemodinamice produse de execuția acestuia, care s-au dovedit utile în procesul de diagnosticare a numeroase afecțiuni patologice, cardiologice și de altă natură.
De asemenea, este util în controlul tahicardiei.
Manevra Valsalva în tahicardie
Manevra Valsalva este predată de cardiologi pacienților care suferă de o criză paroxistică de tahicardie pentru a o opri, deoarece nervul vag (nervul cranian X) este stimulat, determinând astfel o stimulare vagală parasimpatică care încetinește ritmul cardiac.
Dinamica MV implică patru faze:
- faza de debut a tensiunii,
- faza de tensiune,
- faza de eliberare,
- faza de recuperare.
In mod normal, faza I se caracterizeaza, in timpul expirarii cu glota inchisa, prin cresterea presiunii intratoracice si a presiunii arteriale sistolice datorita compresiei aortei.
Ulterior, în faza II, are loc o scădere a revenirii venoase și a presiunii arteriale sistolice secundară persistenței, la nivel intratoracic, a unei presiuni pozitive.
Simultan, are loc o creștere a ritmului cardiac.
În fazele ulterioare de relaxare și recuperare, reducerea rapidă a presiunii intratoracice declanșează o serie de mecanisme de compensare fiziologică.
Mai exact, modificarea rapidă a volumului sanguin în sistemul vascular pulmonar duce la o scădere bruscă a tensiunii arteriale sistolice (faza III) și, ulterior, la creșterea debitului cardiac, la vasoconstricție periferică din cauza hiperactivității simpatice și la reducerea ritmului cardiac. la o creștere a tensiunii arteriale sistolice (faza IV).
Mai este utilă manevra Valsalva?
MV a fost utilizat pe scară largă în semeiotica „clasică” pentru evaluarea pacienților cu insuficiență cardiacă și pentru o evaluare mai amănunțită a suflulor cardiace.
Apariția unor metode imagistice mai moderne, cum ar fi ecocardiografia, a redus utilizarea acestei manevre în practica clinică.
Cu toate acestea, încă reprezintă un ajutor valoros în laboratorul de ecocardiografie în evaluarea funcției diastolice a ventriculului stâng, în evaluarea gradului de obstrucție a fluxului ventricular stâng în cardiomiopatia hipertrofică și în diagnosticul permeabilității foramenului oval (PFO) pentru evaluarea șuntului dreapta-stânga asociat.
Mai mult, MV păstrează o utilitate discretă în evaluarea clasică semeiotică a numeroaselor afecțiuni cardiovasculare clinice, cum ar fi diagnosticul de suflu cardiac sistolic, disfuncție autonomă, aritmii și insuficiență cardiacă.
Citiți de asemenea
Efectuarea examenului obiectiv cardiovascular: Ghid
Boli de inimă și sonerii de alarmă: angina pectorală
Falsuri care sunt aproape de inimile noastre: boli de inimă și mituri false
Apneea în somn și bolile cardiovasculare: corelația dintre somn și inimă
Miocardiopatia: ce este și cum să o tratezi?
Tromboza venoasă: de la simptome la medicamente noi
Boala cardiacă congenitală cianogenă: transpunerea marilor artere
Ritmul cardiac: ce este bradicardia?
Consecințele traumatismelor toracice: concentrarea asupra contuziei cardiace
Murmurul cardiac: ce este și care sunt simptomele?
Bloc de filiale: cauzele și consecințele de luat în considerare
Manevre de resuscitare cardiopulmonară: managementul compresorului toracic LUCAS
Tahicardia supraventriculară: definiție, diagnostic, tratament și prognostic
Identificarea tahicardiei: ce este, ce provoacă și cum să interveni asupra unei tahicardii
Infarctul miocardic: cauze, simptome, diagnostic și tratament
Insuficiența aortică: cauze, simptome, diagnostic și tratament al insuficienței aortice
Boala cardiacă congenitală: ce este bicuspidia aortică?
Fibrilația atrială: definiție, cauze, simptome, diagnostic și tratament
Flutter atrial: definiție, cauze, simptome, diagnostic și tratament
Ce este Echocolordoppler al trunchiurilor supra-aortice (carotide)?
Ce este Loop Recorder? Descoperirea telemetriei acasă
Electrocardiograma: proceduri inițiale, plasarea electrozilor ECG și câteva sfaturi
Ce este electrocardiograma (ECG)?
ECG: Analiza formei de undă în electrocardiogramă
Ce este un ECG și când se face o electrocardiogramă
Infarctul miocardic cu creștere ST: Ce este un STEMI?
Primele principii ECG din video tutorial scris de mână
Criterii ECG, 3 reguli simple de la Ken Grauer - ECG Recunoaște VT
ECG-ul pacientului: Cum să citiți o electrocardiogramă într-un mod simplu
ECG: Ce indică undele P, T, U, complexul QRS și segmentul ST
Electrocardiograma (ECG): Pentru ce este, când este nevoie
Electrocardiograma de stres (ECG): O prezentare generală a testului
Ce este electrocardiograma dinamică ECG în funcție de Holter?
Electrocardiograma dinamică completă în funcție de Holter: ce este?
Proceduri de restabilire a ritmului cardiac: cardioversie electrică
Holter cardiac, caracteristicile electrocardiogramei de 24 de ore
Arteriopatia periferică: simptome și diagnostic
Studiu electrofiziologic endocavitar: În ce constă acest examen?
Cateterismul cardiac, ce este acest examen?
Echo Doppler: Ce este și pentru ce este
Ecocardiograma transesofagiană: în ce constă?
Ecocardiograma pediatrică: definiție și utilizare