Tulburarea de stres posttraumatic: definiție, simptome, diagnostic și tratament

Conform DSM-IV-TR (APA, 2000), tulburarea de stres post-traumatic se dezvoltă în urma expunerii la un eveniment stresant și traumatic la care persoana a trăit direct sau a fost martor și care a implicat moartea, amenințările cu moartea sau rănirea gravă, sau o amenințare la adresa integrității fizice a cuiva sau a celorlalți

Răspunsul persoanei la eveniment implică frică intensă, un sentiment de neputință și/sau groază.

Este o afecțiune care se răspândește rapid atât în ​​rândul operatorilor de urgență, cât și în rândul pacienților de urgență, așa că este foarte important să avem o imagine exactă a acesteia.

Simptomele tulburării de stres posttraumatic pot fi grupate în trei categorii principale

  • reexperimentarea persistentă a evenimentului traumatic: evenimentul este retrăit persistent de către individ prin imagini, gânduri, percepții, coșmaruri;
  • evitarea persistentă a stimulilor asociați cu evenimentul sau atenuarea generală a reactivității: persoana încearcă să evite să se gândească la traumă sau să fie expusă la stimuli care i-ar putea aduce în minte. Atenuarea reactivității generale se manifestă prin scăderea interesului față de ceilalți, un sentiment de detașare și înstrăinare;
  • simptome ale unei stări hiperactive persistente, cum ar fi dificultatea de a adormi sau de a rămâne adormit, dificultăți de concentrare, hipervigilență și răspunsuri de alarmă exagerate.

Simptomele tulburării de stres post-traumatic pot apărea imediat după traumă sau după luni

Simptomele pot fi, de asemenea, acute, dacă durata simptomelor este mai mică de trei luni, cronice dacă durează mai mult, sau cu debut tardiv, dacă au trecut cel puțin șase luni între eveniment și apariția simptomelor.

Evenimentele traumatice experimentate direct capabile să declanșeze o tulburare de stres post-traumatic pot include toate acele situații în care persoana s-a simțit în pericol grav, cum ar fi luptă militară, atac personal violent, răpire, atac terorist, tortura, închisoare ca prizonier de război sau în un lagăr de concentrare, dezastre naturale sau provocate, accidente de mașină grave, viol etc.

Evenimentele trăite ca martor includ observarea situațiilor în care o altă persoană este grav rănită sau asista la moartea nenaturală a altei persoane din cauza unui atac violent, accident, război sau dezastru, sau confruntarea neașteptată cu un cadavru.

Chiar și simpla cunoaștere că un membru al familiei sau un prieten apropiat a fost agresat, a avut un accident sau a murit (mai ales dacă decesul este brusc și neașteptat) poate declanșa tulburarea de stres post-traumatic.

Această tulburare poate fi deosebit de gravă și prelungită atunci când evenimentul stresant este provocat de om (de exemplu, tortură, răpire).

Probabilitatea dezvoltării acesteia poate crește proporțional cu intensitatea și cu apropierea fizică de factorul de stres

Tratamentul tulburării de stres posttraumatic necesită în mod obligatoriu o intervenție psihoterapeutică cognitiv-comportamentală, care facilitează procesarea traumei până la dispariția simptomelor de anxietate.

EMDR, o tehnică specifică de înaltă eficacitate dovedită, s-a dovedit, de asemenea, deosebit de utilă pentru procesarea traumei, în măsura în care Institutul nostru oferă un serviciu specific în acest sens, oferit de terapeuți special pregătiți.

Citiți de asemenea

Emergency Live Chiar mai mult... Live: Descărcați noua aplicație gratuită a ziarului dvs. pentru IOS și Android

Siguranța salvatorilor: ratele PTSD (tulburare de stres post-traumatic) la pompieri

PTSD singur nu a crescut riscul de boli cardiace la veteranii cu tulburare de stres post-traumatic

PTSD: Primii respondenți se găsesc în operele de artă ale lui Daniel

Confruntarea cu PTSD după un atac terorist: Cum să tratezi o tulburare de stres posttraumatic?

Moartea supraviețuitoare - Un medic a reînviat după ce a încercat sinuciderea

Risc mai mare de AVC pentru veteranii cu tulburări de sănătate mintală

Stresul și simpatia: ce legătură?

Anxietate patologică și atacuri de panică: o tulburare comună

Pacient cu atac de panică: Cum să gestionați atacurile de panică?

Atacul de panică: ce este și care sunt simptomele

Salvarea unui pacient cu probleme de sănătate mintală: Protocolul ALGEE

Tulburări de alimentație: corelația dintre stres și obezitate

Stresul poate cauza un ulcer peptic?

Importanța supravegherii pentru lucrătorii sociali și sanitari

Factori de stres pentru echipa de asistență medicală de urgență și strategii de coping

Italia, importanța socio-culturală a sănătății voluntare și a asistenței sociale

Anxietatea, când devine patologică o reacție normală la stres?

Sănătate fizică și mintală: ce sunt problemele legate de stres?

Cortizolul, hormonul stresului

Sursă

IPSICO

S-ar putea sa-ti placa si