E ferite elettriche: cumu evaluà, chì fà

Ferite elettriche: Ancu l'accidenti elettrici chì si verificanu accidentalmente in casa (per esempiu, toccu una presa elettrica o esse scossa da un picculu apparecchiu) raramente risultatu in ferite significativu o sequele, l'esposizione accidentale à i currenti d'alta tensione provoca quasi 300 morti ogni annu in u paese. Stati Uniti

Ci hè più di 30 000 accidenti elettrici non fatali / annu in i Stati Uniti è e brusgiate elettriche cuntanu circa 5% di l'admissioni à unità di brusgià in i Stati Uniti.

Lesioni elettriche, fisiopatologia

In modu classicu, hè insignatu chì a gravità di a ferita da l'electricità dipende di i fatturi Kouwenhoven:

  • Tipu di corrente (diretta [DC] o alternata [AC])
  • Tensione è amperaggio (misure di forza di corrente)
  • Durata di l'esposizione (esposizioni prolongate aumentanu a gravità di e ferite)
  • A resistenza di u corpu
  • Percorsu attuale (chì determina quali tessuti specifichi sò danati)

In ogni casu, a forza di u campu elettricu, una quantità chì hè stata recentemente presa in contu, pare chì predice a gravità di a ferita più precisamente.

Elettricità: fattori Kouwenhoven

A corrente alternante cambia a direzzione spessu; hè u tippu di currente chì hè tipicamente furnitu à e famiglie in i Stati Uniti è l'Europa.

A corrente diretta scorri constantemente in a listessa direzzione; hè u tipu di corrente chì hè furnitu da batterie.

I defibrillatori è i dispositi di cardioversione generalmente furniscenu corrente diretta.

DEFIBRILLATORS, MONITORING DISPLAYS, DISPOSITIVI DI COMPRESSIONE DI PETTORE: VISITE A CABINA MEDICA PROGETTI À L'EXPO DI EMERGENZA

A manera chì u currente alternante dannu u corpu dipende largamente da a frequenza.

A corrente alternata di bassa freccia (50-60 Hertz) hè aduprata in sistemi domestici in i Stati Uniti (60 Hertz) è in Europa (50 Hertz).

Perchè u currente alternatu à bassa freccia provoca una intensa contrazione musculare (tetania), chì pò chjude e mani nantu à a fonte di corrente è allargà l'esposizione, pò esse più periculosa ch'è a corrente alternata à alta frequenza è hè da 3 à 5 volte più periculosa ch'è u currente direttu. u listessu voltage è amperage.

L'esposizione à u currente direttu tende à causà una sola cuntrazione cunvulsiva più faciule, chì spessu scaccià u sughjettu fora di a fonte attuale.

DEFIBRILLATORI, VISITATE U STAND EMD112 À EXPO D'URGENZA

Brusture elettriche: l'effettu di a tensione è amperage nantu à a gravità di a ferita

Per u currente alternante è direttu, più altu hè a tensione (V) è l'amperaggio (A), più grande hè a ferita elettrica resultanti (per a stessa esposizione).

A corrente domestica in i Stati Uniti varia da 110 V (presa elettrica standard) à 220 V (aduprata per i grandi apparecchi, per esempiu, frigorifero, asciugatrice).

I currenti d'alta tensione (> 500 V) tendenu à causà brusture prufonde, mentre chì i currenti di bassa tensione (110 à 220 V) tendenu à causà tetania musculare è immobilità à a surgente attuale.

L'amperu massimu chì pò causà a cuntrazione di i musculi flessori di u bracciu, ma ancu permettenu à u sughjettu di liberà a manu da a fonte attuale, hè chjamatu currente let-go.

U currente di let-go varieghja secondu u pesu di u corpu è a massa musculare.

Per un omu mediu di 70 kg, a corrente di let-go hè di circa 75 milliampere (mA) per a corrente diretta è di circa 15 mA per a corrente alternata.

Un currente alternante di 60 Hz di bassa tensione chì passa per u pettu per ancu una frazzioni di una seconda pò causà fibrillazione ventricular, ancu à amperages di 60-100 mA; cù corrente diretta, circa 300-500 mA hè necessariu.

Sì u currente ghjunghje direttamente à u core (per esempiu via un cateter cardiacu o l'elettrodi di un pacemaker), ancu un amperaggio < 1 mA pò induce a fibrillazione (in corrente alternata è diretta).

I danni di i tessuti per l'esposizione à l'electricità sò principalmente causati da a cunversione di l'energia elettrica in calore, risultatu in danni termichi.

A quantità di calore dissipatu hè uguali à amperage2 × resistenza × tempu; cusì, per una data currente è durata, u tissutu cù a resistenza più altu tende à soffre u più dannu. A resistenza di u corpu (misurata in ohms / cm2) hè principalmente furnita da a pelle, perchè tutti i tessuti internu (eccettu l'ossu) anu una resistenza insignificante.

U grossu di a pelle è a secchezza aumentanu a resistenza; A pelle secca, ben keratinizzata è intacta hà in media valori di 20 000-30 000 ohm/cm2.

Una palma callosa, grossa o pianta pò avè una resistenza di 2-3 milioni d'ohms / cm2; in cuntrastu, a pelle fina è umida hà una resistenza di circa 500 ohms/cm2.

A resistenza di a pelle ferita (per esempiu da tagli, abrasioni, agulla) o mucosa umida (per esempiu, bocca, rectum, vagina) pò esse 200-300 ohms/cm2.

Se a resistenza di a pelle hè alta, più energia elettrica pò esse dissipata à traversu a pelle, risultatu in una larga crema di a pelle, ma menu ferita interna.

Se a resistenza di a pelle hè bassu, i burns di a pelle sò menu estensi o assenti, è più energia elettrica hè trasmessa à strutture internu.

Cusì, l'absenza di burns esterni ùn indica micca l'absenza di ferita elettrica, è a gravità di burns esterni ùn indica micca a gravità di danni elettrici.

I danni à i tessuti internu depende di a so resistenza è di a densità di corrente (corrente per unità di area; l'energia hè più cuncentrata quandu a stessa intensità di corrente passa per una zona più chjuca).

Per esempiu, quandu l'energia elettrica passa per un bracciu (principalmente à traversu tessuti di resistenza più bassi, per esempiu, musculi, vasi, nervi), a densità attuale aumenta in l'articuli perchè un percentinu significativu di l'area trasversale di l'articulazione hè cumpostu di più altu. tissuti di resistenza (per esempiu, osse, tendini), chì riduce a zona di resistenza più bassa di u tissutu; cusì, i danni à i tessuti di resistenza più bassu tende à esse più severi in i articuli.

U percorsu di u currente à traversu u corpu determina quale strutture seranu danatu.

Perchè u currente alternante inverte continuamente a direzzione, i termini cumuni di "input" è "output" sò inappropriati; "fonte" è "terra" sò più precisi.

A manu hè u puntu di fonte più cumuni, seguita da a testa.

U pede hè u puntu di terra più cumuni. U currente chì viaghja trà e braccia o trà u bracciu è un pede hè prubabile di passà per u core, potenzialmente causendu aritmia.

Questa corrente tende à esse più periculosa chè a currente chì viaghja da un pede à l'altru.

A currente diretta à a testa pò dannà u sistema nervu cintrali.

First Aid Training - Burn injury. Corso di primu aiutu.

Forza di u campu elettricu

A forza di u campu elettricu hè l'intensità di l'electricità in tutta l'area à quale hè appiicata.

Inseme cù i fatturi Kouwenhoven, determina ancu u gradu di ferita tissutale.

Per esempiu, 20 000 volts (20 kV) distribuitu à traversu u corpu di un omu circa 2 m altu risultati in una forza di campu di circa 10 kV / m.

In listessu modu, 110 volts, quandu appiicati nantu à solu 1 cm (per esempiu, labbra di u zitellu), risultati in una forza di campu simili di 11 kV / m; stu rapportu spiega perchè tali danni di tensione bassa pò causà danni di tissuti di a listessa gravità cum'è qualchì dannu d'alta tensione applicata nantu à spazii più grande.

À u cuntrariu, quandu si cunsiderà a tensione piuttostu cà a forza di u campu elettricu, e ferite elettriche minime o insignificanti puderianu tecnicamente esse classificate cum'è alta tensione.

Per esempiu, u scossa chì riceve da arrampicà i vostri pedi nantu à una catifa in l'invernu implica millaie di volti, ma provoca ferite completamente insignificante.

L'effettu di u campu elettricu pò causà danni à a membrana cellulare (elettroporazione) ancu quandu l'energia hè insufficiente per causà danni termichi.

Lesioni elettriche : anatomia patologica

L'appiecazione di un campu elettricu di bassa intensità provoca una sensazione disgrazia immediata (u "shock"), ma raramente provoca ferite seriu o permanente.

L'applicazione di un campu elettricu d'alta intensità provoca danni termichi o elettrochimichi à i tessuti internu.

U dannu pò include

  • Emolisi
  • Coagulazione di proteine
  • Necrosi di coagulazione di i musculi è altri tessuti
  • Thrombosis
  • Dehydration
  • Avulsioni di i musculi è i tendini

U danni da un campu elettricu d'alta intensità pò causà edema significativu, chì, cum'è i coaguli di sangue in i vini è i musculi s'inflate, provoca u sindromu di u compartmentu.

L'edema significativu pò ancu causà ipovolemia è ipotensione.

A distruzzione musculare pò purtà à a rabdomiolisi è a mioglobinuria, è i squilibri elettroliti.

Mioglobinuria, ipovolemia e ipotensione aumentano il rischio di danno renale acuto.

E cunsequenze di a disfunzione di l'urganu ùn sò micca sempre ligati à a quantità di tissutu distruttu (per esempiu, a fibrillazione ventriculare pò accade cù una distruzzione di tissutu relativamente pocu).

Simptomatologia

Burns ponu esse chjaramente demarcati nantu à a pelle ancu quandu u currente penetra irregularmente in i tessuti più profondi.

Cuntrazzioni musculari involuntarii severi, convulsioni, fibrillazioni ventriculari o arrestu respiratorju pò esse per via di danni à u sistema nervu cintrali o musculi.

Dannu à u cervellu, Spina cordone o nervi periferici pò causà diversi deficit neurologichi.

L'arrestu cardiacu pò accade in l'absenza di burns, cum'è in u casu d'accidenti in u bagnu (quandu una persona umida [in cuntattu cù u pianu] riceve una corrente di 110 V, per esempiu da un secadoru o radiu).

I zitelli chì mordanu o succhianu i cordi di alimentazione ponu soffre di brusture di bocca è di labbra.

Tali burns ponu causà deformità cusmetichi è impediscenu a crescita di i denti, a mascella è a mascella.

L'emorragia di l'arteria labiale, chì risulta da a caduta di l'escara 5-10 ghjorni dopu à u traumu, si trova in u 10% di questi zitelli.

Una scossa elettrica pò causà cuntrazzioni musculari putenti o cadute (per esempiu da una scala o tettu), risultatu in dislocazione (a scossa elettrica hè una di e pochi cause di dislocazione posteriore di l'spalla), fratture vertebrali o altre fratture ossee, ferite à l'organi internu è altre impattu. ferite.

Sequele fisiche, psicologiche è neurologiche lievi o mal definite ponu sviluppà 1-5 anni dopu a ferita è risultatu in una morbidità significativa.

Brusture elettriche: Diagnosi

  • Esame medico cumpletu
  • A volte ECG, titrazioni di l'enzimi cardiaci è analisi di l'urina

Quandu u paci hè statu cacciatu da u currente, l'arrestu cardiacu è l'arrestu respiratoriu sò valutati.

A risuscitazione necessaria hè realizata.

Dopu a risuscitazione iniziale, i pazienti sò esaminati da a testa à i pedi per e ferite traumatiche, soprattuttu se u paci hè cascatu o hè statu ghjittatu.

I pazienti asintomatici chì ùn sò micca incinti, ùn anu micca disordini cardiaci cunnisciuti, è chì anu avutu solu una breve esposizione à u currente di a casa ùn sò generalmente micca feriti aguti significativi interni o esterni, è ùn ci hè bisognu di più teste o monitoraghju.

Per altri pazienti, un ECG, CBC cù formula, titration enzyme cardiaca è urinalysis (per verificà a mioglobina) deve esse cunsideratu. I Pacienti cù a perdita di a cuscenza ponu esse bisognu di una CT scan o MRI.

Stu travagliu

  • Spegnendu a putenza
  • A risuscitazioni
  • Analgesia
  • Calchì volta monitoring cardiac per 6-12 h
  • Cura di a ferita

Trattamentu pre-ospitale

A prima priorità hè di interrompe u cuntattu trà u paziente è a fonte di energia spegnendu a putenza (per esempiu, sbattendu l'interruttore di circuitu o spegnendu l'interruttore, o disconnecting u dispusitivu da a presa elettrica).

E linee d'alta tensione è di bassa tensione ùn sò micca sempre facilmente distinguibili, soprattuttu fora.

ATTENZIONE: Se sospettate linee d'alta tensione, per evità di scossa u salvatore, ùn deve esse micca tentativu di liberà u paziente finu à chì a putenza hè stata disconnected.

A risuscitazioni

I pazienti sò risuscitati è à u stessu tempu evaluati.

U scossa, chì pò risultà da traumu o burns assai estensi, hè trattatu.

Formuli per u calculu di i fluidi per esse infusi per a risuscitazione di i burns classici, chì sò basati nantu à l'estensione di i burns di a pelle, ponu sottovalutà i bisogni fluidi per i burns elettrici; dunque, sti formule ùn sò micca usati.

Invece, i fluidi sò titrati per mantene una diuresi adatta (circa 100 mL / h in adulti è 1.5 mL / kg / h in i zitelli).

In i casi di mioglobinuria, mantene una diuresi adatta hè particularmente impurtante, mentri l'alcalinizazione di l'urina aiuta à riduce u risicu di insufficienza renale.

U debridement kirurggicu di grande quantità di tissutu musculare pò ancu aiutà à riduce l'insufficienza renale mioglobinurica.

U dulore intensu da una brusgiata elettrica deve esse trattatu cù l'usu prudente di opioids EV.

TRATTAMENTE DELLE BRUCIATURE IN OPERAZIONI DI SALVAMENTO: VISITE LA STANDA SKINNEUTRALL À L'EXPO D'EMERGENZA

Incidenti elettrici : altre misure

I pazienti asintomatici chì ùn sò micca incinti, ùn anu micca disordini cardiaci cunnisciuti, è chì anu avutu solu una breve esposizione à l'elettricità domestica ùn sò generalmente micca feriti significativi interni o esterni aguti chì necessitanu hospitalizazione è ponu esse liberati.

U monitoraghju cardiacu per 6-12 ore hè indicatu per i malati cù e seguenti cundizioni:

  • Arritmias
  • U nostru pesti
  • Sospettate danni cardiaci
  • Possibile gravidenza
  • Ogni disordini cardiaci cunnisciuti

A profilassi di u tetanos appropritatu è u trattamentu lucale di a ferita brusgiata hè necessariu.

U dulore hè trattatu cù NSAIDs o altri analgésichi.

Tutti i malati cù ustioni maiò deve esse riferiti à un centru di spezialisti.

I zitelli cun burns di labbra deve esse riferiti à un specialista in ortodonzia pediatrica o à un cirurgu maxillofacial espertu in queste ferite.

Sani

L'apparecchi elettrici chì toccanu o sò prubabilmente toccu da u corpu deve esse bè insulati, messi in terra è inseriti in circuiti chì cuntenenu dispositivi di prutezzione di circuiti.

L'interruttori di salvezza di vita, chì si scatenanu se si rileva una fuga di corrente di ancu 5 milliampere (mA), sò efficaci è facilmente dispunibili.

Coperture di sicurezza riducenu u risicu in case cù i zitelli.

Per evitari i feriti da u saltu di corrente (arc injuries), i pali è e scale ùn anu micca esse usatu vicinu à e linee d'alta tensione.

Leghjite puru:

Patrick Hardison, A Storia Di Una Faccia Trasplantata Nantu Un Pompieru Cù Brucia

Tagli è ferite: Quandu chjamà una ambulanza o andà in a sala d'urgenza?

L'ossigenu hyperbaric in u prucessu di guariscenza di ferite

Cume Identificà Rapidu è Accuratamente Un Paciente d'Actus d'Accidentu In Un Ambientu Prehospitalariu?

Source:

MSD

Pudete ancu piacevule