Arson fires: alcuni di i motivi più cumuni

Arson fires: u rolu di i piromani, interessi ecunomichi è salvatori

Avemu vistu avà parechji incendii chì anu creatu diversi disastri : alcuni di questi fermanu famosi in u mondu pricisamenti per u numeru di ettari brusgiati, u numeru di vittimi o e so famose circustanze. Hè sempre un dramma chì deve esse trattatu ghjornu dopu ghjornu, ancu s'è a vera quistione hè per quessa chì queste tragedie succede in u primu locu.

U focu in particulare ùn succede micca sempre naturali. Una grande parte, infatti, sò d'origine incendiaria. Hè tandu u clima aridu o i venti forti chì sparghje u travagliu terribili di quelli chì ponenu i fiammi : ma perchè succede questu ? Perchè ci hè u desideriu di brusgià ettari di furesta è mette in periculu a vita di a ghjente ? Eccu uni pochi di teorii.

Piromani chì facenu un spettaculu da a tragedia

In parechji casi, si parla di incendiarii quandu soprattuttu ùn cunnosci micca ancu a vera è pura ragiuni per quessa chì un focu hè statu cuminciatu. Di solitu, l'arsonists creanu u focu micca solu per maraviglià di u disastru ecologicu, fighjendu u fumu è i fiammi chì si alzanu, ma ancu per vede u veiculu d'urgenza speciale di u brigata di u focu o per ammirazione di u Canadair volendu sopra u situ. Hè dunque una vera malatia mentale chì hè spessu inherente à ancu persone insuspettate.

Interessi cummerciale di a delinquenza lucale

Una cosa chì succede à spessu hè l'interessu di certe entità à brusgià a terra per fà ùn esse più pruduttiva per u cultivo o per ricresce una furesta in quella zona. A crescita di una furesta sana pò piglià sin'à 30 anni è hà bisognu di assai più cura datu a terra brusgiata prima. Questu pò incitarà certi cumune o zone à rinunzià è vende a terra, cambiendu da agricula à industriale. Inoltre, a terra brusgiata presenta un risicu idrogeologicu altu.

Interessi monetari di i salvatori stessi

Scupertu un paru di volte durante a storia di i grandi incendii, qualchì volta sò i stessi persone chì ci anu da salvà da i fochi chì anu fattu u focu. Questi ùn sò micca bombe assuciati in permanenza, ma qualchì volta sò vuluntarii (di associ, ancu, in certi casi) chì cercanu di allargà u so impiegu staghjunali à altri mesi. L'altri sò pagati nantu à a chjama, cusì hè in u so interessu per riceve quant'è più chjamate pussibule prima di a fine di a stagione.

L'incendii, sicuru, ponu accade ancu perchè qualcunu ùn era micca attentu à spenghje una sigaretta o ùn hà micca spentu bè u so focu. Tuttavia, u gran numaru di incendi sfurtunatamenti accade per ragioni ancu più tristi.

Pudete ancu piacevule