Differenza trà cardioversione spontanea, elettrica è farmacologica
A cardioversione hè una prucedura speciale chì hè realizata in u campu di a medicina quandu un sughjettu hà una arritmia, vale à dì una alterazione di u ritmu cardiacu normale (ritmu sinusal), in modu di ristabilisce, evitendu cumplicazioni periculose chì ponu ancu purtà à a morte di u paci.
A cardioversione pò esse
- spontanea: quandu l'aritmia si ferma spontaneamente, in pocu ore da u so principiu;
- non-spontaneous: quandu l'aritmia ùn si ferma micca spontaneamente, in quale casu u persunale medico deve intervene u più prestu pussibule per restaurà u ritmu sinusal.
A cardioversione pò esse realizatu in trè manere
- meccanicu : hè un meccanicu manuale defibrillazione tecnica, carattarizata da l'amministrazione di un punch (punch precordial) nantu à u sternu à u livellu di u core;
- farmacologicu: i droghe sò amministrati cù u scopu di restaurà u ritmu sinusali;
- Elettricu: un tentativu hè fattu per restaurà u ritmu normale trasmettendu impulsi elettrici, chì sò amministrati via un desfibrillatore esternu o internu (ICD).
Cardioversione cù punch precordiale
L'operatore amministra u pugnu precordiale nantu à u sternu à u livellu di u cori, sguassendu immediatamente a manu (ùn lassendu micca appughjatu nantu à u pettu di u paci).
L'energia meccanica impartita da u pugnu deve cunvertisce in energia elettrica abbastanza per a cardioversione.
Sta manuvra deve esse realizatu in casu d'arrestu cardiacu induve un desfibrillatore ùn hè micca dispunibule, vale à dì in situazioni d'urgenza estrema.
In casi rari, hà daveru permessu di cunvertisce a fibrillazione ventricular o a tachycardia ventricular in un ritmu cardiacu efficace, ma più frequentemente hè inefficace o pò ancu causà una cunversione opposta, chì ultimamente porta à l'asistolia, chì aggrava ancu a situazione.
QUALITÀ DAE? VISITÀ A STANDA ZOLL À L'EXPO DI EMERGENZA
Cardioversion da droghe
Sta prucedura implica una latenza relative di l'effettu, vale à dì un certu periodu di tempu passa trà l'amministrazione di a droga è a scumparsa di l'arritmia.
Hè dunque riservatu à arritmias chì sò ben tolerate, sia perchè l'arritmia stessu hè benigna, sia perchè u paci hè in bona cundizione fisica.
A droga, scelta secondu u mecanismu chì sustene l'arritmia, pò esse amministrata per via orale o per iniezione intravenosa, secondu dosages predeterminati.
Cardioversione elettrica
In particulare in i casi induve l'aritmia hè minacciata per a vita (per esempiu in a fibrillazione ventriculare, chì si trova in l'arrestu cardiacu) perchè pruduce un compromisu hemodinamicu seriu, a cardioversione elettrica hè preferita à a cardioversione farmacologica, chì hè estremamente rapida è efficace in parechji casi in l'interruzzione cardiaca. malfunzionamentu, chì s'ellu hè prolungatu porta à a morte di u paci.
A risturazione di u ritmu sinusal normale hè purtata da l'applicazione di un stimulus elettricu, chì hà un effettu quasi immediata.
Comu dissi prima, impulsi elettrici sò amministrati in dui maneri, via
- desfibrillatore esternu: una scossa elettrica unica assai intensa hè amministrata, chì pò esse amministrata di novu se u ritmu sinusali ùn hè micca stata restaurata. In questu casu parlemu di cardioversione cù scossa, u tipu chì avemu abituatu à vede in i filmi quandu ci hè una emergenza medica;
- Defibrillatore cardiac implantable (ICD) : hè un dispositivu elettricu utilizatu in i malati à risicu più altu di morte cardiaca subita, cum'è quelli chì soffrenu cronicamente di aritmie o pazienti Wolff-Parkinson-White. L'ICD hè implantatu chirurgicamente subcutaneously in a regione pectorale, preferibile à a manca, pusendu l'elettrodi in l'atria è i ventriculi transvenously.U so usu hè basatu annantu à a generazione di picculi impulsi elettrici ripetitivi capaci micca solu di realizà una desfibrillazione efficace in u 95% di i casi. , ma ancu di furnisce una stimulazione cardiaca fisiologica dual-chamber è monitoring remotely l'attività ritmica di u cori discriminendu trà arritmii supraventriculari è ventriculari.
Cardioversion cù scossa è anestesia
In a pratica cumuni, a scossa elettrica amministrata cù un desfibrillatore esternu pò esse appiicata in modu sincronizatu cù l'attività ventriculare di u paci, cum'è per a fibrillazione atriale persistente: in questu casu, postu chì u paci hè cuscente è u scossa elettricu hè estremamente incòmoda, u A prucedura hè fatta solu dopu l'anesthesia generale.
In i casi d'urgenza, invece, per esempiu, in u casu di fibrillazione ventricular (arrestu cardiacu), u paci hè digià inconsciente è u scaricamentu hè amministratu senza sincronia è senza anestesia : in questu casu si parla di desfibrillazione.
Leghjite puru:
Primi aiuti in casu d'overdose: chjamà una ambulanza, chì fà mentre aspittà i soccorsi?
'D' Per i Morti, 'C' Per Cardioversione! - Defibrillazione È Fibrillazione In Pazienti Pediatrici
Inflamazioni di u Cori: Chì sò e Cause di Pericarditis?
Avete episodii di tachicardia brusca? Pudete soffre di u sindromu di Wolff-Parkinson-White (WPW)
Sapendu a trombosi per intervene nantu à u coagulu di sangue
Prucedure di Pacienti: Cosa hè a Cardioversione Elettrica Esterna?
Aumentà a forza di travagliu di l'EMS, furmà i laici à l'usu di l'AED