Defibrillator: ciò chì hè, cumu si travaglia, prezzu, voltage, manuale è esternu

U defibrillatore si riferisce à un strumentu particulari capaci di detectà alterazioni di u ritmu cardiacu è di furnisce una scossa elettrica à u core quandu hè necessariu : sta scossa hà a capacità di ristabilisce u ritmu "sinusale", vale à dì u ritmu cardiacu currettu coordinatu da u pacemaker naturale di u core, u "node sinus strial"

Cume hè un defibrillatore?

Comu avemu vistu dopu, ci sò parechji tipi. U più "classicu", quellu chì avemu abituatu à vede in i filmi durante l'urgenza, hè u desfibrillatore manuale, chì hè custituitu di dui elettrodi chì deve esse posti nantu à u pettu di u paci (unu à diritta è unu à manca di u core. ) da l'operatore finu à chì u scaricamentu hè mandatu.

AED DI QUALITÀ ? VISITÀ A STANDA ZOLL À L'EXPO DI EMERGENZA

Chì tipi di defibrillatori esistenu?

Ci sò quattru tippi di defibrillatori

  • manuali
  • esterno semi-automaticu
  • autumàticu esternu;
  • implantable o internu.

Defibrillatore manuale

U tipu manuale hè u dispusitivu più cumplessu à utilizà postu chì ogni valutazione di e cundizioni cardiache hè completamente delegata à u so usu, cum'è a calibrazione è a modulazione di a scarica elettrica per esse mandata à u core di u paci.

Per questi mutivi, stu tipu di desfibrillatore hè solu utilizatu da i medichi o i prufessiunali di salute furmati.

CARDIOPROTEZIONE È RISUSCITAZIONE CARDIOPULMONARIA? VISITATE U STAND EMD112 À EXPO DI EMERGENZA ORA PER IMPARTU PIÙ

Defibrillatore esternu semi-automaticu

U defibrillatore esternu semi-automaticu hè un dispositivu, in uppusizione à u tipu manuale, capaci di funziunà guasi completamente autònuma.

Una volta chì l'elettrodi sò stati cunnessi currettamente à u paziente, per mezu di unu o più elettrocardiogrammi chì u dispusitivu esegue automaticamente, u desfibrillatore esternu semi-automaticu hè capaci di stabilisce s'ellu hè o micca necessariu di furnisce una scossa elettrica à u core: se u ritimu hè in veru defibrillating, avvirta l'operatore di a necessità di purtà una scossa elettrica à u musculu di u core, grazia à i signali luminosi è/o vocali.

À questu puntu, l'operatore hà solu appughjà u buttone di scaricamentu.

Un fattore estremamente impurtante hè chì solu se u paci hè in un statu di arrestu cardiacu, u desfibrillatore si prepararà à furnisce u scossa: in nisun altru casu, salvu chì u dispusitivu ùn malfunziona, serà pussibule defibrillate u paziente, ancu s'ellu u buttone di scossa. hè pressatu per sbagliu.

Stu tipu di desfibrillatore hè dunque, in cuntrastu à u tipu manuale, più faciule d'utilizà è pò ancu esse usatu da u persunale non-medicu, ancu s'ellu hè furmatu adattatu.

Defibrillatore completamente automaticu

U defibrillatore autumàticu (spessu abbreviatu in AED, da "defibrillatore esternu automatizatu", o AED, "defibrillatore esternu automatizatu") hè ancu più simplice di u tipu automaticu: solu deve esse cunnessu à u paci è accende.

A cuntrariu di i defibrillatori esterni semi-automatici, una volta chì u statu di arrestu cardiacu hè ricunnisciutu, procedenu in modu autonomu per furnisce u scossa à u core di u paci.

L'AED pò ancu esse aduprata da u persunale non-medicu chì ùn anu micca una furmazione specifica: qualcunu pò usà solu seguitu l'istruzzioni.

Defibrillatore internu o implantable

U desfibrillatore internu (chjamatu ancu defibrillatore implantable o ICD) hè un pacemaker cardiacu alimentatu da una batteria assai chjuca chì hè inserita vicinu à u musculu di u cori, generalmente sottu à a clavicula.

Se registra una frequenza anormale di u battitu di u core di u paci, hè capaci di furnisce indipindentamente una scossa elettrica per pruvà à riportà a situazione à a normale.

L'ICD ùn hè micca solu un pacemaker in u so propiu dirittu (hà a capacità di regulà i ritmi lenti di u cori, pò ricunnosce una arritmia cardiaca à ritmi elevati è inizià a terapia elettrica per risolve prima ch'ella divente periculosa per u paci).

Hè ancu un veru defibrillatore : u modu ATP (Anti Tachy Pacing) riesce spessu à risolve a tachycardia ventriculare senza chì u paci a sente.

In i casi più periculosi di arritmia ventricular, u desfibrillatore furnisce un scossa (una scarica elettrica) chì resetta l'attività di u cori à cero è permette u ritmu naturali per esse restauratu.

In questu casu, u paci si sente un scossa, una scossa più o menu forte in u centru di u pettu o una sensazione simili.

Defibrillatori: tensioni è energia di scaricamentu

Un defibrillatore hè generalmente alimentatu da una bateria recargable, sia alimentata da a rete sia 12-volt DC.

L'alimentazione di u funziunamentu di u dispusitivu hè di u tipu di corrente diretta à bassa tensione.

Dentru, dui tipi di circuiti ponu esse distinti: - un circuitu di bassa tensione di 10-16 V, chì afecta tutte e funzioni di u monitor ECG, u bordu chì cuntene i microprocessori, è u circuitu downstream di u capacitor; un circuitu d'alta tensione, chì affetta u circuitu di carica è scaricamentu di l'energia di desfibrillazione: questu hè almacenatu da u condensatore è pò ghjunghje sin'à 5000 V.

L'energia di scaricamentu hè generalmente 150, 200 o 360 J.

Periculi di l'usu di defibrillatori

Periculu di burns: in i malati cù una pilosità conspicuous, una strata d'aria hè creata trà l'elettrodi è a pelle, causendu un poviru cuntattu elettricu.

Questu provoca una alta impedenza, reduce l'efficacezza di a desfibrillazione, aumenta u risicu di scintille chì si formanu trà l'elettrodi o trà l'elettrodu è a pelle, è aumenta a probabilità di causà brusture à u pettu di u paci.

Per evitari di brusgiate, hè ancu necessariu di evità l'elettrodi chì si toccanu l'un l'altru, toccu bandage, patch transdermali, etc.

Quandu si usa un desfibrillatore, una regula impurtante deve esse osservata: nimu tocca à u paziente durante a spedizione di scossa!

U salvatore deve piglià cura speciale per assicurà chì nimu tocca à u paci, impediscendu cusì chì u scossa ghjunghje à l'altri.

Leghjite puru:

Emergency Live Ancora di più... Live: Scaricate a nova app gratuita di u vostru ghjurnale per iOS è Android

Mantenimentu Defibrillatore Proper Per Assicurà a Massima Efficienza

Ferite Elettriche: Cumu Evaluà, Cosa Farà

Studiu In European Heart Journal: Drones Più Rapidu Di L'ambulanze à furnisce i Defibrillatori

Trattamentu RICE per e ferite di i tessuti molli

Cumu Realizà una Sonda Primaria Utilizendu u DRABC in Primi Aiuti

Heimlich Maneuver: Scopri ciò chì hè è cumu fà

4 Cunsiglii di Sicurezza Per Prevene l'Elettrocuzione In u Locu di travagliu

Resuscitation, 5 fatti interessanti nantu à l'AED: ciò chì avete bisognu di sapè nantu à u desfibrillatore automaticu esternu

Source:

Medicina Online

Pudete ancu piacevule