Criptorhidie, incapacitatea testiculului de a coborî în scrot

Criptorhidia este incapacitatea testiculului de a coborî în scrot și este cea mai frecventă anomalie a sistemului urogenital masculin în copilărie.

Acest tip de problemă poate fi adesea asociat cu alte anomalii localizate în zonă, precum herniile inghinale

Starea medicală se dezvoltă în stadiul embrionar: când fătul se formează – în mod normal – testiculele coboară în scrot din cavitatea abdominală, trecând prin canalul inghinal.

Cu toate acestea, se poate întâmpla ca unul sau ambii să se oprească în orice punct de-a lungul drumului, modificând structura anatomică normală, cu consecințe ulterioare asupra fertilității: în boala criptorhidei, probabilitatea reducerii spermatozoizilor și a hormonilor la vârsta adultă crește semnificativ.

Dar să vedem mai precis ce este criptorhidia, cum este diagnosticată și tratată.

SĂNĂTATEA COPILULUI: AFLAȚI MAI MULTE DESPRE MEDICHILD VIZITIND STANDUL EXPO DE URGENȚĂ

Ce este criptorhidia?

Termenul criptorhidie derivă din grecescul „cryptos” care înseamnă ascuns și „orcus” care înseamnă testicul: de aceea ar putea fi tradus literal ca „testicul ascuns”.

Cuvântul foarte explicit se referă la acea afecțiune în care unul sau ambele testicule nu au coborât în ​​sacul scrotal și, prin urmare, nu sunt vizibile și, la unii pacienți, nici măcar palpabile, deoarece coborârea lor s-a oprit prea prematur în timpul dezvoltării.

În cele mai multe cazuri criptorhidia este unilaterală, adică afectează doar un testicul, dar se poate întâmpla ca aceasta să fie bilaterală, afectând ambele testicule.

Este în general o boală congenitală, deși foarte rar este posibil să se găsească forme dobândite, cauzate de alți factori.

După cum am menționat anterior, în formarea fătului testiculele pornesc din cavitatea abdominală și coboară, trecând prin canalul inghinal, în scrot, care este locația lor definitivă. Se poate intampla ca acest traseu fiziologic sa fie intrerupt si deci testiculul sa se opreasca, localizandu-se intr-un punct diferit de testicul.

Ce impact are criptorhidia?

Patologia este destul de răspândită și afectează 3-5% dintre copiii născuți la termen și 10-30% (un procent considerabil mai mare) dintre copiii născuți prematur.

În aproximativ 75% din cazuri, această afecțiune se rezolvă spontan în decurs de un an, după care doar o mică proporție de copii sunt încă afectați.

După vârsta de un an, eșecul de a coborî unul sau ambele testicule este considerat patologic și probabil va fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a o rezolva.

Criptorhidia patologică este adesea asociată cu alte anomalii congenitale malformative, cum ar fi sindromul Prader-Willi și sindromul Noonan.

Clasificarea criptorhidiei

Criptorhidia poate fi clasificată în funcție de poziția ocupată de testicul.

Prin urmare, în funcție de situația în care se află într-un loc anatomic mai mult sau mai puțin „înalt”, distingem:

  • Adevărata criptorhidie sau testicul necoborât. Testiculul se afla intr-o pozitie foarte inalta, in cavitatea abdominala. Din acest motiv, nu numai că nu este vizibil, dar și palparea va fi imposibilă. Dacă testiculul necoborât nu se poziționează corect până la vârsta de un an, este probabil să fie necesară o operație.
  • Criptorhidie ectopică. Acesta este probabil un caz mai grav, deoarece testiculul este poziționat în afara căii fiziologice de coborâre. Acest tip de criptorhidie în aproape toate cazurile va necesita intervenție chirurgicală.
  • Criptorhidie cu testicul retractil. Uneori se poate întâmpla ca testiculul să revină la un moment dat în sacul scrotal. Din fericire, în acest caz nu sunt necesare intervenții chirurgicale sau terapii speciale pentru că testiculul reușește să revină la locul său cu unele manevre.
  • Criptorhidie cu coborâre testiculară incompletă. Testiculul este situat pe calea fiziologică de coborâre, foarte aproape de localizarea sa definitivă: în timpul formării embrionare, se oprește însă la nivelul canalului inghinal sau orificiului inghinal extern. Este cea mai puțin severă formă a bolii și este mai probabil să se rezolve spontan.

Să nu uităm că există și criptorhidia dobândită, în care testiculul coboară la naștere dar urcă în sus în urma unui eveniment extern, precum o hernie: în acest caz nu mai poate fi repoziționat în scaunul său.

Atunci este posibil ca unul (monorhidia) sau ambele (anorhidia) testicule să nu se fi format cu adevărat și, prin urmare, să lipsească în orice parte a corpului: și aici orice intervenție va fi imposibilă.

Cauzele

Printre cauzele criptorhidiei pare să existe o alterare hormonală, cauzată de unele substanțe de mediu, numite perturbatori endocrini.

Cu toate acestea, este posibil să existe și cauze mecanice sau genetice.

Cu toate acestea, există și factori de risc care cresc posibilitatea criptorhidiei, precum nașterea prematură, greutatea mică la naștere și condițiile speciale ale mamei în timpul sarcinii, precum diabetul sau fumatul.

Nu există simptome particulare atribuibile bolii criptorhidei, pacienții nu se plâng de durere sau disconfort

Problema apare, însă, dacă afecțiunea nu este tratată în mod corect, ceea ce duce la consecințe importante pe termen lung.

Să începem prin a descrie cel mai enervant: criptorhidia determină formarea unei mase anormale care poate duce la dificultăți de mers.

Orice degenerare poate duce și la alte complicații, precum torsiune testiculară, hipogonadism și impotență.

Un efect grav al criptorhidiei netratate poate fi și infertilitatea, așa că este bine să tratați patologia în cel mai bun mod posibil, chiar dacă este asimptomatică, respectând momentul potrivit pentru a evita complicațiile.

Dacă este neglijată mult timp, criptorhidia facilitează și formarea de neoplasme localizate: cauza pare să fie temperatura testiculului, care este cu un grad mai mare decât ar fi în sacul scrotal.

Diagnosticul

Identificarea oricărei criptorhidie la un nou-născut nu este deloc complicată și o examinare obiectivă de către un medic (de obicei un medic pediatru) este adesea suficientă pentru un diagnostic corect.

Testele de laborator devin necesare atunci când criptorhidia este asociată cu o dezvoltare anormală a uretrei: în acest caz se va lua în considerare și posibilitatea apariției anorhiei.

Pot fi prescrise:

  • Ecografia inghinala si scrotala
  • RMN al abdomenului
  • Controlul hormonilor precum LH și FSH
  • Cariograma sau reprezentarea trusei cromozomiale a unui individ
  • Evaluarea testosteronului

În cazul apariției criptorhidiei la vârsta adultă, este indicat să vă consultați cu medicul dumneavoastră generalist, care vă va putea îndruma către cel mai potrivit specialist pentru a se ocupa de problema pentru a exclude cauze declanșante mult mai grave.

Tratamentul

După cum am văzut, marea majoritate a copiilor născuți cu criptorhidie se recuperează spontan în primul an de viață.

Dacă, din păcate, acest lucru nu se întâmplă, este indicat să interveniți prompt pentru a evita complicațiile pe care le-am menționat.

Obiectivul, evident, este readucerea la loc a testiculului cel târziu la împlinirea celui de-al doilea an de viață, cu un tratament cât mai puțin invaziv.

La copilul care sufera de boala criptorhidei si care a depasit anul de viata vom interveni initial cu o terapie medico-farmacologica care presupune administrarea de hormoni – in special gonadotropine.

Acest remediu trebuie sa fie oportun intrucat poate fi administrat in decurs de 18 luni de viata si, chiar daca este administrat la momentul potrivit, aceasta cura are o probabilitate destul de redusa de reusita, actionand doar in 15-30% din cazuri.

Dacă problema persistă, va fi evaluată o intervenție chirurgicală de readucere a testiculului la locul său, numită orhidopexie sau orhidopexie.

Oricare a fost rezolvarea problemei, este important ca cei care au suferit de criptorhidie să aibă controale periodice de către un medic specialist androlog, care va evalua din când în când starea și dacă sunt necesare analize suplimentare.

Efecte asupra fertilităţii

După cum am văzut, în ciuda absenței simptomelor, este esențial să se intervină prompt în cazurile de criptorhidie deoarece ar putea duce la infertilitate.

Infertilitatea poate apărea și dacă afecțiunea este tratată prea târziu: prin urmare, dacă un copil continuă să aibă criptorhidie chiar și după primul an de vârstă, consultați imediat medicul pediatru.

De fapt, dacă este neglijată, boala criptorhidei ar putea determina nedezvoltarea țesutului seminal, deci o atrofie progresivă a testiculului care duce la o producție slabă sau absentă de spermă, ceea ce duce la o stare de infertilitate ireversibilă.

Citiți de asemenea

Emergency Live Chiar mai mult... Live: Descărcați noua aplicație gratuită a ziarului dvs. pentru IOS și Android

Ce ar trebui să fie într-o trusă de prim ajutor pediatrică

Arsuri chimice: tratament de prim ajutor și sfaturi de prevenire

Manevra Heimlich: Aflați ce este și cum să o faceți

Arsuri electrice: tratament de prim ajutor și sfaturi de prevenire

Siguranța acasă pentru copii mici: copii acasă, câteva informații pentru părinți

Copilul meu are ADHD? Cum să depistați simptomele tulburării de hiperactivitate cu deficit de atenție

Atrezia pulmonară: ce este, simptome, cauze și tratament

Defectul septal interventricular: ce este, cauze, simptome, diagnostic și tratament

Sursă

Bianche Pagina

S-ar putea sa-ti placa si