Dermatita: diferitele tipuri și cum să le distingem

Termenul dermatită este folosit generic pentru a indica o inflamație a pielii cauzată de diverși factori care declanșează o reacție a pielii

Ce este dermatita atopică?

Cunoscută și sub denumirea de eczemă constituțională, dermatita atopică este o inflamație a pielii, cu evoluție cronică recurentă, care provoacă mâncărimi ale pielii și roșeață vizibilă și care în Italia afectează aproximativ 2 până la 8% din populația adultă.

Prezenta acestuia poate interfera cu viata de zi cu zi, agravand-o considerabil, intrucat mancarimile pot compromite o odihna buna a noptii si astfel reduce concentrarea la studiu sau munca.

Dermatita atopică afectează negativ și stima de sine și socialitatea datorită localizării frecvente a bolii în zonele clar vizibile ale pielii.

Uneori, când dermatita atopică devine cronică sau pacientul se zgârie constant, pielea se poate îngroșa (lichenificare).

Poate să apară (în forma sa infantilă) încă de la naștere cu crustă abundentă de lapte sau în primele luni sau ani de viață a unui copil, de obicei cu debut brusc.

Debutul brusc poate apărea și la adulți.

De obicei, dermatita atopică afectează

  • mâini;
  • picioare;
  • pliul interioară a cotului;
  • pliul din spate a genunchilor;
  • încheieturi;
  • gleznele;
  • față;
  • gât;
  • cufăr;
  • zona din jurul ochilor.

Care sunt cauzele formei atopice?

Dermatita atopică are o bază multifactorială constând din factori genetici, de mediu și imunologici.

Persoanele cu dermatită atopică, din cauza unui defect al barierei cutanate, vin în contact cu diverși alergeni care declanșează răspunsul inflamator.

Factori precum schimbarea sezonului și stresul psihofizic pot exacerba tabloul clinic.

Relația directă cauză-efect dintre alergenii alimentari și dermatita atopică este considerată destul de rară, astfel încât dietele de eliminare, în special la copii, sunt considerate inutile și potențial dăunătoare.

Care sunt simptomele dermatitei atopice?

Dermatita atopică se prezintă cu pete roșii (care pot fi acoperite cu vezicule, excoriații, cruste) pe pielea uscată, cu mâncărimi.

Mâncărimea poate varia în intensitate de la o persoană la alta și tinde să se agraveze peste noapte.

Dermatita atopică: ce teste trebuie făcute pentru diagnostic?

Nu există teste specifice pentru diagnosticul dermatitei atopice, dar de obicei este necesară o examinare dermatologică cu observarea simptomelor de către specialist.

În unele cazuri, măsurarea IgE totale poate ajuta la distingerea formelor intrinseci de cele extrinseci fără, totuși, o implicație terapeutică semnificativă.

Cum se tratează dermatita atopică și cum se calmează mâncărimea?

Tratamentul dermatitei atopice variază în funcție de severitate.

Formele ușoare necesită corticosteroizi topici sau unele imunomodulatoare pentru uz local, cum ar fi tacrolimus și pimecrolimus.

Acolo unde dermatita atopică implică zone mari ale pielii, fototerapia poate fi, de asemenea, utilă.

Administrarea de antihistaminice orale poate fi indicată pentru a controla mâncărimea și, astfel, a reduce zgârierea.

Antibioterapiile locale sau sistemice pot fi utile în caz de suprainfectie bacteriană (impetigo) a leziunilor.

Pentru formele mai severe de dermatită atopică sunt indicați steroizi sistemici sau alte imunosupresoare precum ciclosporina; în cazul în care acesta din urmă este contraindicat sau ineficient, se pot utiliza anticorpi monoclonali precum dupilumab sau tralokinumab sau inhibitori de janus kinazei (upadacitinib, baricitinib).

Pentru a preveni dermatita atopică, se recomandă:

  • Evita baile si spalarile excesiv de lungi si dese deoarece, impreuna cu folosirea demachiantelor mai mult sau mai putin agresive, epuizeaza straturile exterioare ale pielii care sunt responsabile de protectie;
  • Uscați pielea ușor, usucând-o și fără frecare;
  • Evita sa porti imbracaminte din fibre sintetice;
  • Expune-te cu grijă la soare, folosind filtre solare specifice, adaptate tipului tău de piele;
  • Utilizați zilnic creme hidratante și liniștitoare și produse de curățare blânde.

Dermatita atopică și utilizarea măștilor

Utilizarea prelungită a unei măști de față, deși adesea necesară și adecvată, la persoanele cu dermatită atopică poate fi responsabilă pentru o agravare a imaginii pielii.

De fapt, măștile de față sunt realizate în principal din materiale sintetice, care includ substanțe alergene, dezinfectanți și coloranți care pot duce la o agravare bruscă a simptomelor pielii de dermatită atopică.

În plus, având efect de ocluzie, modifică micromediul pielii prin creșterea umidității și compromiterea funcției de barieră a acesteia, rezultând pielea mai uscată și riscul de suprainfectie bacteriană.

Presiunea și frecarea mecanică a măștii pe piele pot crea, de asemenea, eroziuni ale pielii care sunt deosebit de dureroase pe pielea atopică.

Prin urmare, este recomandabil să mențineți pielea bine hidratată și să nu ezitați să consultați un dermatolog dacă este necesar.

În general, totuși, pot fi adoptate bune practici pentru a reduce riscul de disconfort al pielii legat de utilizarea măștii

  • hidratați pielea folosind creme adecvate, produse calmante și, dacă este necesar, corticosteroizi locali (numai pe bază de rețetă);
  • folosește o mască de mărime adecvată feței, nici prea largă, nici prea îngustă. Masca trebuie să adere la contururile feței fără a exercita o presiune excesivă;
  • utilizați produse de machiaj non-comedogenice pentru a evita ocluzia ulterioară a porilor.

Ce este dermatita seboreică?

Dermatita seboreică se caracterizează printr-o inflamație a pielii care afectează zone ale pielii bogate în glande sebacee precum scalpul, șanțurile nazo-genitale, zonele retroauriculare, arcadele supraciliare și zona sternală.

Într-o formă ușoară dermatita se manifestă cu scuame care nu aderă la scalp (cunoscută sub numele de mătreață), în timp ce într-o formă mai gravă boala se poate prezenta și cu plăci eritematoase acoperite cu solzi grasi, gălbui.

Dermatita seboreică nu este contagioasă, apare în general în jurul vârstei de 30-40 de ani și tinde să se cronicizeze (excluzând formele neonatale și infantile), cu o mai mare implicare a sexului masculin.

Care sunt cauzele dermatitei seboreice?

Cauza dermatitei seboreice nu este bine definită, totuși se știe că o proliferare excesivă a drojdiilor din genul Malassezia, întâlnită în mod obișnuit pe piele, poate fi responsabilă pentru descuamare și inflamație.

Dermatita seboreică se poate dezvolta și din cauza anumitor factori, cum ar fi:

  • Dezechilibre hormonale (în special în timpul schimbării sezonului);
  • Stresul psihofizic;
  • Predispozitie genetica.

Care sunt simptomele dermatitei seboreice?

Dermatita seboreică se manifestă de obicei prin:

  • formarea de solzi alb-gălbui care se desprind de piele (cunoscută sub numele de mătreață dacă este prezentă pe scalp);
  • iritatie de piele;
  • mâncărime;
  • uscăciune intensă a pielii.

Dermatita seboreică: ce teste să faci pentru diagnostic?

Trebuie efectuată o examinare dermatologică pentru a diagnostica dermatita seboreică.

Cum să tratezi dermatita seboreică?

Pentru tratarea dermatitei seboreice trebuie contracarată reproducerea Malasseziei și descuamarea: cele mai des utilizate produse sunt șampoanele și cremele pe bază de ketoconazol, ciclopirox, sulfură de seleniu sau acid salicilic.

Tratamentul cu aceste produse ar trebui efectuat mai frecvent atunci când simptomele sunt mai severe, în timp ce în perioadele de remisie, pot fi preferate șampoane blânde, potrivite pentru spălarea frecventă.

Tratamentele topice pe bază de cortizon pot fi utile în forme mai severe și pentru cicluri scurte de tratament.

Cum poate fi prevenită dermatita seboreică?

Nu există măsuri specifice pentru prevenirea apariției dermatitei seboreice.

Cu toate acestea, este recomandabil să:

  • evita baia si spalatul prea dese si agresiv, care risca sa epuizeze straturile de suprafata protectoare ale pielii;
  • evitați zgârierea și decojirea solzilor, pentru a nu alimenta un cerc vicios de noi inflamații și dermatite;
  • expuneți-vă la soare cu precauție, deoarece razele solare pot reduce inflamația.

Ce este dermatita alergică de contact?

Dermatita alergică de contact este o reacție alergică a pielii declanșată de contactul cu substanțe chimice sau naturale care declanșează un răspuns imunologic.

Aceste substanțe se numesc alergeni și atunci când pielea intră în contact cu ele, se dezvoltă o reacție inflamatorie care provoacă mâncărime.

Care sunt cauzele dermatitei alergice de contact?

Contactul repetat cu alergeni chimici sau de mediu este cauza dermatitei alergice de contact.

Aceștia pot fi alergeni:

  • anumite metale;
  • coloranți;
  • rășini;
  • conservanți;
  • uleiuri și esențe de plante și flori.

Dermatita alergică de contact poate afecta orice parte a corpului, în funcție de alergenul individual, cum ar fi vopseaua de păr în cazul scalpului sau nichelul în cazul lobilor urechilor și palmelor.

Care sunt simptomele dermatitei alergice de contact?

În general, dermatita alergică de contact are un debut brusc și se manifestă prin simptome precum

  • pete roșii eritematoase
  • vezicule;
  • cruste.

Erupția cutanată poate fi, de asemenea, mâncărime.

Dermatita alergică de contact: ce teste trebuie făcute pentru diagnostic?

Pentru a obține un diagnostic de dermatită alergică de contact, medicul dermatolog poate efectua testul de plasture, un test de alergie care permite identificarea substanțelor responsabile de dermatită.

Testul se efectuează prin aplicarea de mici urme de alergeni purificați pe piele pentru a ajuta la identificarea cauzei reacției alergice.

Testul este, de asemenea, util pentru a distinge dermatita alergică de dermatita de contact iritantă.

Rezultatul testului plasturelui este apoi corelat cu informațiile clinice ale pacientului pentru a evalua o posibilă corelație între dermatită și contactul cu potențialul alergen.

Cum se tratează dermatita alergică de contact?

Primul pas în tratarea acestei forme de dermatită este evitarea oricărui contact cu alergenul responsabil de reacție.

O cremă pe bază de cortizon poate fi utilă pentru a ține sub control erupția cutanată.

În cele din urmă, este indicat să speli pielea cu detergenți blândi și să folosești produse hidratante și emoliente după spălare.

Cum să preveniți alergia de contact?

Singura modalitate de a preveni dermatita alergică de contact este evitarea contactului cu alergenii responsabili de reacție, odată cunoscuți.

Ce este dermatita iritativă de contact?

Dermatita iritativă de contact este o inflamație a pielii care rezultă din anumiți stimuli chimici și fizici.

De obicei afectează zone precum mâinile, gâtul și fața, care sunt expuse contactului extern, deși o dermatită iritativă tipică este dermatita scutecului, care afectează zona de piele acoperită de scutec din cauza contactului prelungit cu fecalele și urina.

Care sunt cauzele dermatitei iritative de contact?

Dermatita iritativă rezultă din contactul repetat și/sau prelungit cu stimuli iritanți.

Printre substanțele care declanșează cel mai adesea:

  • surfactanți, alcooli, antiseptice, conținute în detergenții de uz casnic dar și personal;
  • solvenți, acizi, caustici, vată de sticlă, mai ales frecvente în contexte profesionale;
  • substanțe eliberate de anumite plante.

Care sunt simptomele formei de contact iritative?

La scurt timp după contactul cu iritantul sau după câteva ore, pielea suferă o reacție inflamatorie locală.

În general, pete înroșite mai mult sau mai puțin extinse apar brusc și pot apărea, de asemenea:

  • vezicule;
  • eroziuni ale pielii;
  • peeling;
  • cruste.

Erupția cutanată este asociată cu arsură/caldura sau mâncărime care duce la zgâriere, cu riscul de a promova suprainfectie.

Uneori, în timp, se poate dezvolta o sensibilizare față de substanța iritantă, care poate să nu fi creat inițial probleme deosebite, în măsura în care cineva devine alergic la aceasta, rezultând dermatită alergică de contact.

Ce teste ar trebui făcute pentru diagnostic?

Un examen dermatologic este de obicei suficient pentru diagnostic.

Testele alergice (cum ar fi testul cu plasture) pot fi utilizate pentru a exclude o formă alergică.

Cum se tratează dermatita iritativă de contact?

În prezența contactului iritativ d. se pot prescrie creme calmante și, în cazurile cu o reacție inflamatorie puternică, se pot folosi pentru scurt timp creme cu cortizon.

Cum să preveniți forma de contact iritativă?

Pentru a preveni apariția și reapariția, cel mai bine este să evitați contactul repetat și prelungit cu iritanții, deși acest lucru poate fi mai dificil de implementat pentru cei expuși la aceștia din motive profesionale.

În general, pentru a evita contactul cu agentul iritant, poate fi necesară purtarea mănușilor, de preferință căptușite cu bumbac pe interior, la manipularea substanțelor chimice sau în cazul contactului cu plantele și pentru a evita spălarea excesivă a mâinilor, care ar putea slăbi bariera cutanată și favorizează pătrunderea iritanților.

In plus, se recomanda aplicarea de creme emoliente pentru refacerea lipidelor, eliminate de iritanti, care contribuie la functia de bariera a pielii.

Citiți de asemenea

Emergency Live Chiar mai mult... Live: Descărcați noua aplicație gratuită a ziarului dvs. pentru IOS și Android

Dermatita de stres: cauze, simptome și remedii

Celulita infectioasa: ce este? Diagnostic și tratament

Dermatita de contact: cauze și simptome

Boli de piele: cum să tratăm psoriazisul?

Pitiriazisul Alba: Ce Este, Cum Se manifestă și Care Este Tratamentul

Dermatita atopică: tratament și vindecare

Psoriazisul, o boală care afectează atât mintea, cât și pielea

Dermatita alergică de contact și dermatita atopică: diferențele

Reacții adverse la medicamente: ce sunt și cum se gestionează efectele adverse

Simptome și remedii ale rinitei alergice

Conjunctivita alergică: cauze, simptome și prevenire

Ce este și cum se citește testul cu plasture alergice

Eczemă sau dermatită rece: iată ce trebuie făcut

Psoriazisul, o boală de piele fără vârstă

Manifestări clinice ale dermatitei atopice

Dermatomiozita: ce este și cum să o tratezi

Dermatita atopică: simptome și diagnostic

Sursă

Humanitas

S-ar putea sa-ti placa si