Simptome și remedii ale tusei cu reflux gastro-esofagian

Boala de reflux gastro-esofagian (GERD) este printre cele mai frecvente boli din țările occidentale: prevalența este de aproximativ 10-20% din populația adultă.

Se vorbește despre boala de reflux gastro-esofagian (GERD) ori de câte ori creșterea conținutului de acid din stomac în esofag provoacă simptome.

Manifestările clinice pot fi clasificate în simptome tipice sau atipice și de foarte multe ori nu este atât de ușor de recunoscut.

Una dintre acestea este tusea șuierătoare.

Simptome tipice și atipice ale refluxului gastro-esofagian

După cum am menționat, există 2 tipuri diferite de manifestări clinice ale refluxului:

  • simptome tipice, inclusiv arsura retrosternală (arsuri la stomac) și regurgitare;
  • simptome atipice, care pot fi urechi-nas-gât, pulmonare (tuse cronică sau astm bronșic) sau cardiace (dureri toracice non-cardiace).

Tusea șuierătoare printre simptomele atipice ale bolii de reflux gastro-esofagian

Printre simptomele atipice, mai greu de diagnosticat, se numără tusea constipată, care necesită nu doar sfatul unui specialist, ci și o procedură de diagnosticare specifică.

În ceea ce privește tusea constipată, există 2 categorii de pacienți cu simptome diferite:

  • cei dintâi, pe lângă simptomele tipice de reflux, adică arsuri la stomac (arsură retrosternală) și regurgitații care tind să fie predominante, se plâng și de tuse;
  • aceștia din urmă se plâng doar de tuse în absența simptomelor tipice de GERD și, din păcate, tind să răspundă mai puțin la terapia medicală cu medicamente antiacide sau inhibitori ai pompei de protoni.

Cauze

Cea mai frecventă cauză a tusei cronice, definită ca persistentă mai mult de 8 săptămâni, este atribuită în mod tradițional astmului sau RGE.

Cu toate acestea, nu există caracteristici clinice care să ne permită să diferențiem tusea asociată cu reflux de tuse din alte cauze, cum ar fi bronșita cronică de la fumatul de țigară.

În literatura de specialitate se raportează că peste 25% dintre pacienții care suferă de tuse cronică au și RGE.

Când apare tuse de reflux

Tusea de reflux tinde să apară în anumite momente ale zilei și în anumite situații

  • după masă și/sau în timpul nopții;
  • în poziție culcat, ceea ce favorizează creșterea acidului din stomac spre esofag;
  • atunci când pare să nu existe o cauză comună pentru acest tip de tulburare (de ex. răceli).

Cum se manifestă tusea cronică în raport cu RGE

Diagnosticul de MRGE trebuie luat în considerare atunci când, pe lângă tusea cronică, pacientul raportează colateral simptome tipice de reflux.

Au fost propuse două mecanisme de asociere între RGE și tusea cronică.

Cea mai intuitivă conform căreia refluxul acid care ajunge la sfincterul esofagian superior poate duce la inhalarea anumitor microparticule care pot ajunge la laringe sau bronhii, activând reflexul tusei pentru a proteja căile respiratorii.

Cealaltă ipoteză se bazează pe originea embriologică comună a căilor digestive și respiratorii: un mic reflux poate stimula un reflex esofagobronșic care determină apariția tusei. În plus, tusea în sine poate agrava refluxul ducând la un cerc vicios (tuse-reflux-reflux).

Esofagogastroduodenoscopia pentru diagnosticul MRGE

Esofagogastroduodenoscopia (EGDS) este examenul standard de aur pentru evaluarea pacienților cu MRGE.

Permite evaluarea prezenței:

  • esofagită erozivă;
  • esofagul Barrett;
  • stenoza esofagiană;
  • diagnosticarea neoplaziei de district esofago-gastric.

măsurarea impedanței pH-ului esofagian

O altă examinare este impedanceometria pH esofagian, considerată în prezent cea mai fiabilă metodă de identificare a refluxului gastro-esofagian (RGE) deoarece permite recunoașterea oricărui episod și compoziția acestuia (acid, bazic, neutru), durata, localizarea și natura (solid, lichid). , gazos) de definit.

Este examenul de diagnostic care permite evaluarea prezenței refluxului gastro-esofagian prin plasarea unui tub în esofag și înregistrarea acestor evenimente timp de 24 de ore pe un laptop.

Examinarea face posibilă

  • identificați prezența refluxului gastro-esofagian acid și non-acid,
  • evaluează indirect funcția motorie esofagiană;
  • a se constata dacă există o corelație între simptomele pacientului și orice reflux.

Tratamentul conservator al tusei de reflux

Întrucât tusea de reflux este un simptom, tratamentul acesteia constă în tratarea patologiei care a provocat-o, adică boala de reflux gastro-esofagian.

La adulții cu tuse șuierătoare atribuită refluxului, se recomandă îmbunătățirea stilului de viață prin câteva măsuri simple:

  • modificați dieta pentru a pierde în greutate (pacienții supraponderali/obezi au mai multe șanse de a dezvolta MRGE)
  • nu mai fumati;
  • ridicați noptierul și evitați să mergeți la culcare până la cel puțin 3 ore după masă;
  • mănâncă încet și mestecă mult;
  • evitați îmbrăcămintea strâmtă.

Terapia medicamentoasă

Printre medicamentele cel mai frecvent utilizate pentru combaterea bolii de reflux gastro-esofagian se numără

  • inhibitori ai pompei de protoni, care pot reduce secreția acidă din stomac prin inhibarea activității pompei de protoni situate pe celulele parietale ale mucoasei gastrice;
  • antiacide, care neutralizează mediul excesiv de acid din stomac. Durata lor de acţiune este însă foarte scurtă (câteva ore) şi nu afectează secreţia acidă a stomacului;
  • procinetice: facilitează golirea gastrică prin reducerea timpului pe care alimentele rămân în stomac. Ele sunt adesea folosite în combinație cu medicamente care intervin asupra secreției acide din stomac.

Pe lângă implementarea acestor precauții, trebuie subliniat că la subiecții cu tuse constipată și RGE care nu manifestă arsuri la stomac și regurgitare, IPP (inhibitorii pompei de protoni) nu sunt adesea determinanți.

De fapt, tratamentul simptomatic cu medicamente antitusive indicat în mod normal pentru tusea uscată este în general ineficient în cazurile de tuse de reflux.

Intervenție Chirurgicală

În cazurile în care, în ciuda tratamentului, simptomele persistă și au un impact sever asupra calității vieții pacientului, poate fi luată în considerare o strategie chirurgicală.

Aceasta constă într-o operație laparoscopică minim invazivă care poate fi efectuată folosind diferite tehnici adaptate pacientului, în funcție de prezența sau absența factorilor care predispun la reflux, precum prezența unei hernii hiatale.

Este într-adevăr o intervenție pe măsură, prin care pacientului i se va oferi cea mai potrivită intervenție pentru starea sa clinică: de exemplu, plasarea LINX sau montarea unui plastic anti-reflux.

Un studiu recent, care a evaluat rezolvarea simptomelor atipice prin tehnica chirurgicală, a arătat că intervenția chirurgicală este asociată cu o probabilitate mare de succes, în special în ceea ce privește tusea șuierătoare (aproximativ 83%).

Se subliniază că este imperativ, înainte de a lua în considerare intervenția chirurgicală, să fie excluse toate celelalte afecțiuni patologice care ar putea fi cauza tusei cronice.

Aparatul respirator va fi apoi investigat printr-un examen pulmonar de specialitate, examen ORL, radiografie toracică și eventual spirometrie.

Citiți și:

Emergency Live Chiar mai mult... Live: Descărcați noua aplicație gratuită a ziarului dvs. pentru IOS și Android

Esofagita: simptome, diagnostic și tratament

Astmul, boala care îți taie respirația

Refluxul gastroesofagian: cauze, simptome, teste pentru diagnostic și tratament

Strategie globală pentru gestionarea și prevenirea astmului

Pediatrie: „Astmul poate avea o acțiune „de protecție” împotriva Covid”

Acalazia esofagiană, tratamentul este endoscopic

Acalazia esofagiană: simptome și cum să o tratezi

Esofagita eozinofilă: ce este, care sunt simptomele și cum să o tratezi

Refluxul gastroesofagian: cauze, simptome, teste pentru diagnostic și tratament

Sindromul intestinului iritabil (IBS): o afecțiune benignă de ținut sub control

Long Covid, studiu în neurogastroenterologie și motilitate: Principalele simptome sunt diareea și astenia

Sursa:

GSD

S-ar putea sa-ti placa si