Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC): ce este și cum să o gestionezi
Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) este o boală cronică caracterizată prin dificultăți de respirație, tuse și spută.
În timp ce simptomele bolii nu apar de obicei la persoanele cu vârsta sub 55 de ani, modificările plămânilor încep cu mulți ani mai devreme.
BPOC este un termen umbrelă pentru o serie de boli care includ bronșita cronică și emfizemul
BPOC progresează lent pe o perioadă de ani. Creșterea severității bolii este asociată cu exacerbări mai frecvente, reduceri suplimentare ale fluxului de aer și moarte prematură.
Pe măsură ce boala avansează, dificultățile de respirație limitează nivelul de activitate al indivizilor și le reduce calitatea vieții.
Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC): factori de risc
Mai mulți factori de risc modificabili contribuie la boala pulmonară obstructivă cronică.
În 80% până la 90% din cazurile de BPOC, fumatul este principala cauză de bază.
Contribuția fumatului primar este foarte clar stabilită, iar expunerea la fumatul pasiv joacă probabil, de asemenea, un rol important, deși mai puțin bine definit. Un alt factor de risc important este expunerea profesională la praf (de exemplu, praf de cărbune, praf de cereale) și unele fumuri.
Expunerea la praf nespecific este probabil să se adauge la efectul fumatului. Poluarea aerului exterior este asociată cu simptome crescute în rândul celor cu boală pulmonară obstructivă cronică, inclusiv dificultăți de respirație.
Infecțiile repetate ale tractului respirator din copilărie și expunerea copilăriei la fumatul pasiv duc la niveluri reduse ale funcției respiratorii, ceea ce poate predispune o persoană la BPOC.
O deficiență genetică de alfa-1-antitripsină, o anti-protează care protejează țesutul pulmonar de deteriorare, este, de asemenea, asociată cu un risc crescut de BPOC.
Citiți și:
Pneumotorax și pneumomediastin: salvarea pacientului cu barotraumatism pulmonar
ECMO: Cum funcționează și utilitatea sa explicată cetățeanului
Boala interstițială pulmonară: cum să o recunoașteți și ce opțiuni de tratament sunt disponibile