Leptospiroza: transmiterea, diagnosticul și tratamentul acestei zoonoze

Leptospiroza este o zoonoză (boală care afectează atât animalele, cât și oamenii) cauzată de bacterii din genul Leptospira.

Este tipic pentru mai multe specii de animale (principalul rezervor de leptospire patogene pentru om sunt rozătoarele) și este răspândit în mediu de către microorganismele pe care le eliberează în urină.

Leptospiroza este răspândită în întreaga lume, dar afectează în principal zonele rurale din regiunile temperate și tropicale.

Cum se transmite leptospiroza?

Animalele infectate excretă leptospire din rinichi, eliberându-le în mediu prin urină.

Microorganismele sunt capabile să supraviețuiască în sol umed cu un pH neutru sau moderat alcalin, la temperaturi care nu sunt deosebit de reci.

Oamenii sunt infectați prin contact cu pielea (în prezența rănilor, chiar microscopice) sau mucoase cu apă în care sunt prezente leptospire, prin contact direct cu animalele infectate sau prin consumul de legume contaminate.

Nu există cazuri cunoscute de transmitere de la persoană la persoană a bolii.

Perioada de incubație pentru leptospiroză este de șapte până la paisprezece zile.

Boala se poate manifesta în două faze: inițial se prezintă cu febră mare, frisoane, conjunctivită hemoragică și manifestări exantematoase; a doua faza, sau faza imunitara, presupune aparitia icterului, marirea ficatului si a splinei, nefrita, insuficienta renala si afectare neurologica extinsa, cu meningita si encefalita.

Această a doua fază este cunoscută și sub numele de „boala lui Weil”.

În funcție de serovarul implicat în infecție, leptospiroza își poate desfășura cursul complet asimptomatic.

Rata letalității este scăzută, deși nu trebuie subestimată, mai ales la pacienții vârstnici.

Diagnostic

Leptospiroza este diagnosticată prin detectarea bacteriilor în sânge, urină și LCR.

Există tehnici pentru detectarea ADN-ului leptospirei din sânge și urină încă din prima săptămână a bolii.

Leptospiroza este tratată cu antibiotice și terapie de susținere

Tratamentul se bazeaza pe antibiotice, penicilina G, la care leptospirele sunt foarte sensibile.

Recuperarea cazurilor netratate la timp poate dura câteva luni.

Profilaxia leptospirozei constă în controlul rozătoarelor și a altor animale purtătoare de leptospire și interzicerea scăldării în ape stagnante, râuri și canale.

Eficacitatea vaccinării umane este dezbătută deoarece nu oferă protecție împotriva tuturor tipurilor de leptospire, dar este totuși recomandată celor care, datorită muncii lor, sunt mai expuși riscului de infecție.

Prin urmare, regulile elementare de igienă rămân de o importanță capitală:

  • spălați bine mâinile
  • atenție la igiena copiilor (care își duc foarte ușor mâinile la gură)
  • spălați cu grijă alimente precum legumele și fructele
  • evitați contactul cu apa contaminată.

Citiți și:

Emergency Live Chiar mai mult... Live: Descărcați noua aplicație gratuită a ziarului dvs. pentru IOS și Android

Agenți biologici și chimici în război: cunoașterea și recunoașterea lor pentru intervenția adecvată în sănătate

Gestionarea varicelei la copii: ce trebuie să știți și cum să acționați

Virusul Monkeypox: Originea, Simptomele, Tratamentul și Prevenirea Monkey Pox

Variola maimuță: Geneză, simptome, diagnostic și tratament

HIV care evoluează „într-o formă mai ușoară”

Focar de variolă maimuță: Ce trebuie să știți

Variola maimuță, 202 de cazuri noi raportate în Europa: cum se transmite

Care sunt simptomele variolei maimuțelor?

Insuficiență hepatică acută în copilărie: disfuncție hepatică la copii

Sursa:

Pagine Mediche

S-ar putea sa-ti placa si