Signs and Symptoms of Shock: cumu è quandu intervene

Shock significa parechje cose diverse in u mondu medico. In più di una scossa elettrica (aduprata per riavvia u core) è un termu per un statu di mente estremamente emutivu (simile à u disordine di stress post-traumàticu), u scossa si riferisce ancu à una cundizione induve u corpu ùn hè micca capaci di ottene ossigenu è nutrienti à l'organi impurtanti. è sistemi

U scossa, a cundizione medica ligata à un flussu di sangue adattatu, piglia parechje forme è hà mudelli diffirenti di segni è sintomi, secondu u tipu di scossa chì u paci hè sperimentatu.

Ci sò quattru categurie principali di scossa: ipovolemica, cardiogena, distributiva è obstructiva.1

Ciascuna di e diverse categurie hà parechje cause, è ognuna di e cause vene cù diversi segni è sintomi.

illustree

U sintumu più cumuni à tutti i scossa - almenu eventualmente - hè a pressione di u sangue.2

Quandu u scossa senza trattamentu s'aggrava, a pressione di sangue cade. Eventualmente, a pressione sanguigna hè troppu bassa per mantene a vita (chjamata inestabilità hemodinamica) è u scossa diventa fatale.

Sicondu a causa, pò piglià assai tempu o pò esse assai prestu.

Mentre chì a pressione di u sangue hè l'unicu sintumu chì hè presente à a fine di ogni categuria di scossa, certi categurie di scossa sò assai più cumuni ca l'altri.

Questu significa chì i so sintomi sò ancu più cumuni. Eccu i categurie di scossa in ordine di frequenza, cù i so sintomi cumuni.

Shock ipovolemicu

Ùn avè abbastanza fluidu o volume di sangue (ipovolemia), hè u tipu più cumuni di scossa.

Pò vene da u sanguinamentu (cunnisciutu ancu com'è scossa hemorrhagic) o da qualchì altru tipu di perdita di fluidu è desidratazione.

Quandu u corpu prova di cumpensà a perdita di sangue o fluidu è prova di mantene a pressione di sangue, questi signali si sò:2

  • Frequenza cardiaca rapida (impulsu rapidu)
  • Respirazione rapida
  • Studenti dilatati
  • Pelle pallida, fresca
  • Sudorazione (diaforesi)

Quandu u scossa ipovolemica s'aggrava, u paziente diventa letargicu, cunfusu, è eventualmente inconsciente.

Se u sanguinamentu esternu hè a causa, ci sarà sangue. Se u sanguinamentu in u sistema gastru hè a causa, u paci pò esse vomitu sangue o avè diarrea sanguinosa.

S'ellu hè caldu o u paci hè stata esercitata, cunzidira a desidratazione.

Scossa distributiva

Questa hè a categuria più difficiuli di scossa per capiscenu, ma hè assai cumuni.

Quandu l'arterii in u corpu diventanu flaccidi è ùn ponu più cunstrittu bè, a pressione di sangue hè assai difficiuli di cuntrullà è cascarà.

I dui causi più cumuni per stu tipu di scossa sò allergii severi (anafilassi) è infizzioni severi (sepsis).

I sintomi varienu secondu a causa.

I sintomi di l'anafilassi includenu: 3

  • Bugni
  • Itching
  • Inflazione, in particulare di a faccia
  • Trouble respire
  • Rossu di a pelle
  • A frequenza cardiaca rapida

I sintomi di sepsis includenu: 4

  • Febbre (micca sempre)
  • Flush, pelle rossa
  • A bocca seta
  • L'elasticità di a pelle povera (turgor), chì significa chì si pizzicheghja a pelle ferma pinzata è torna lentamente à u normale, se micca.

A sepsis hè spessu una cumminazione di scossa distributiva è ipovolemica perchè questi pazienti sò comunmente desidratati.

Scossa neurogena (da una rottura Spina cordone è spessu chjamatu scossa spinali) hè una causa rara di scossa distributiva, ma hà un mudellu assai distintu di sintomi: 5

  • A pressione sanguigna bassa hè un signu precoce (a cuntrariu di altre forme di scossa)
  • Frequenza cardiaca normale (pò esse elevata, ma hè u tipu di scossa più prubabile di avè una freccia normale)
  • Una "linea" nantu à u corpu induve a pelle hè pallida sopra è rossu rossu sottu

U scossa neurogena vene dopu à qualchì tipu di traumu, cum'è una caduta o un accidente di vittura.

Shock Cargiogenic

Quandu u core hà difficultà à pompà u sangue in modu adattatu, hè cunnisciutu com'è scossa cardiogena.

Pò accade dopu à un infartu miocardicu (attaccu di cori), malfunzionamentu di una valvula di u cori, arritmii cardiaci, infizzioni di u cori è traumu à u cori.1

I sintomi di scossa cardiogénica includenu:

  • Pulsazione debule è spessu irregulare
  • A volte un pulsu assai lento
  • Diffirmizzioni di respira
  • Tosse chì produce un sputum spumoso, biancu o qualchì volta di culore rosatu
  • Inflazione in i pedi è i caviglie

U scossa cardiogénica pò esse accumpagnata da i segni è sintomi di un attaccu di cori.

Shock Obstructive

Probabilmente a categuria principale menu cumuna di scossa (neurogenic hè u tipu specificu menu cumuni), u scossa obstructiva vene da qualcosa chì pressa nantu à i vini sanguini in u corpu.

A causa più cumuna di scossa obstructiva hè da un pneumotorax di tensione (pulmone colapsatu).2

  • A pressione sanguigna bassa pò accade rapidamente, ma u corpu hà da pruvà à cumpensà (a cuntrariu di u shock neurogenic)
  • Pulse rapidu
  • Soni di respirazione ineguali (se causati da un pneumotorax)
  • Trouble respire

In più di un pneumotorax di tensione, l'altra causa più probabile di scossa obstructiva hè da tampenade cardiaca, una cundizione rara causata da u sangue intrappulatu in u saccu intornu à u core, pressendu nantu à questu è mantenendu da u sangue in modu adattatu.

Quandu andà à l'Hospital

U scossa hè una vera emergenza medica è deve esse trattata appena pò esse ricunnisciuta. Se suspettate un scossa, chjamate u 911 o u vostru numeru d'urgenza immediatamente è ghjunghje à l'uspidale.2

Mentre u corpu riesce à mantene a pressione sanguigna, a cumunità medica cunsidereghja cumpensu scossa.

Quandu a prissioni sanguigna cade - ancu in i casi chì succede prima, cum'è scossa neurogena o obstructiva - a cumunità medica si riferisce à questu cum'è scossa decompensated.

Se u scossa decompensata ùn hè micca trattata, hà una alta probabilità di diventà fatale.

Da vede:

  1. Standl T, Annecke T, Cascorbi I, Heller AR, Sabashnikov A, Teske W. A nomenclatura, a definizione è a distinzione di i tipi di scossaDtsch Arztebl Int. 2018;115(45):757–768. doi:10.3238/arztebl.2018.0757
  2. Haseer Koya H, Paul M. Shock. StatPearls.
  3. Accademia Americana di Allergii Asma è Immunologia. Anafilassi.
  4. Centri per a Cunvenzione di Prevention and Control. Cosa hè a sepsis?
  5. Summers RL, Baker SD, Sterling SA, Porter JM, Jones AE. Caratterizazione di u spettru di profili hemodinamici in i malati di trauma cù shock neurogenic agutu. Journal of Critical Care. 2013;28(4):531.e1-531.e5. doi:10.1016/j.jcrc.2013.02.002

Ulteriori letture

Leghjite puru:

Emergency Live Ancora di più... Live: Scaricate a nova app gratuita di u vostru ghjurnale per iOS è Android

Ferite Elettriche: Cumu Evaluà, Cosa Farà

Trattamentu RICE per e ferite di i tessuti molli

Cumu Realizà una Sonda Primaria Utilizendu u DRABC in Primi Aiuti

Heimlich Maneuver: Scopri ciò chì hè è cumu fà

Chì duverebbe esse in un kit di primu aiutu pediatricu

Avvelenamentu di funghi velenu: chì fà? Cumu si manifesta l'avvelenamentu?

Chì ghjè l'avvelenamentu di piombo?

Avvelenamentu di l'idrocarburi: Sintomi, Diagnosi è Trattamentu

Primi aiuti: Cosa da fà dopu avè inghiottitu o sbuchjatu u Bleach nantu à a vostra pelle

Primi aiuti è trattamentu di scossa elettrica

Source:

Benissimu Salute

Pudete ancu piacevule