Cancerul de sân: tot ce trebuie să știi

Cancerul mamar este un neoplasm. Este format din celule care cresc într-un mod necontrolat. Celulele bolnave se pot forma în toate tipurile de țesut mamar, dar predominant tumorile se formează în celulele glandulare, adică în lobuli, sau în cele care alcătuiesc peretele canalelor galactofore.

Practic, tumorile mamare sunt împărțite în două macro-categorii: invazive și neinvazive.

Clasificarea acestui tip de tumoră identifică 5 etape:

Stadiul 0: numit și carcinom in situ. Carcinomul lobular in situ nu este o tumoare agresivă, totuși poate reprezenta un factor de risc pentru formațiunile maligne ulterioare. Carcinomul ductal in situ, pe de altă parte, este considerat mai degrabă o formă precanceroasă decât o adevărată tumoare și poate regresa spontan datorită acțiunii sistemului nostru imunitar.

Stadiul I: acesta este un cancer în stadiu incipient cu diametrul mai mic de 2 cm și care nu implică ganglionii limfatici.

Stadiul II: cancer în faza inițială, încă mai mic de 2 cm în diametru, dar care a implicat ganglionii limfatici, sau cu dimensiunea diametrului mai mare de 2 cm dar care nu a implicat ganglionii.

Stadiul III: în acest caz vorbim de o tumoră local avansată, care poate deci varia ca mărime, care a implicat ganglionii limfatici situati sub axilă sau care implică alte țesuturi din vecinătatea sânului.

Stadiul IV: acesta este cancerul care a metastazat și, prin urmare, a afectat alte organe.

Când vorbim despre cancerul de sân, este foarte important să vorbim despre ratele de supraviețuire

De fapt, din fericire, astăzi în majoritatea cazurilor este posibil să supraviețuiești acestui tip de cancer.

Mai exact, atunci când tumora este Stadiul 0, rata de supraviețuire la 5 ani pentru femei este de 98%.

Procentul scade la 75% dacă sunt implicați ganglionii limfatici.

Cât despre cancerul metastatic, deci vorbim de Stadiul IV, în medie supraviețuirea este de 2 ani la acei pacienți tratați cu chimioterapie, dar poate fi până la 10 ani.

Cum este recunoscut cancerul de sân

Din păcate, debutul cancerului de sân este asimptomatic.

Aceasta înseamnă că în stadiile foarte incipiente nu îți dăm seama că ai cancer.

Singura modalitate de a cunoaște este prevenirea, care se realizează cu teste de screening.

Când tumora este mai avansată, totuși, puteți observa semne precum modificări ale mameloanelor, în interior sau în exterior, scurgeri de la un mamelon, modificarea suprafeței și culorii pielii sau a formei sânului.

În toate aceste cazuri, este bine să consultați imediat medicul dumneavoastră.

Cum se pune diagnosticul

Cancerul mamar este diagnosticat prin mamografie, ecografie și examinarea sânilor.

Poate fi solicitată o radiografie la domiciliu a sânului, care este foarte utilă în cazul pacienților care sunt ținuți la pat sau au tulburări de mers și psihice.

În cazurile mai îndoielnice, adică atunci când sânul are o structură foarte densă, un RMN este mai util.

Dacă medicul suspectează ceva, el sau ea poate solicita o biopsie pentru a efectua un test citologic sau microhistologic.

Cum este prevenit cancerul de sân și cum este tratat

Un rol foarte important, după cum am văzut, îl joacă prevenirea.

Prevenirea înseamnă efectuarea screening-ului mamografic, recomandat de Ministerul Sănătății începând cu vârsta de 50 de ani, cu excepția cazului în care există o familiarizare cu tumora, caz în care de la vârsta de 40 de ani este bine să se facă o mamografie o dată la doi ani; femeilor mai tinere se recomanda in schimb o ecografie, insotita de o examinare manuala.

Dacă este diagnosticată o tumoare la sân, trebuie să urmați un tratament adecvat în funcție de stadiu.

Tratamentele recomandate includ radioterapia și chimioterapia, precum și noi tratamente hormonale și biologice.

Datorită inovațiilor din domeniul medical, astăzi există tendința de a efectua intervenții chirurgicale mai puțin invazive și de a conserva mamelonul în cazul în care sânul trebuie îndepărtat prin mastectomie.

În cazurile mai puțin severe, se efectuează cadrantectomia, adică îndepărtarea unui cadran situat în jurul ganglionului limfatic.

Dieta este, de asemenea, importantă

De asemenea, s-a constatat că dieta este foarte importantă.

Pentru a preveni cancerul de sân, trebuie să mănânci multe fructe și legume, să favorizezi peștele printre proteinele animale, să includă o porție bună de cereale și fibre în dietă și să reducă consumul de lactate.

Cei care sunt predispuși genetic la acest tip de cancer ar trebui să fie supuși unui screening și, eventual, a unor teste genetice.

Citiți de asemenea

Emergency Live Chiar mai mult... Live: Descărcați noua aplicație gratuită a ziarului dvs. pentru IOS și Android

Cancerul de sân: pentru fiecare femeie și pentru fiecare vârstă, prevenirea potrivită

Cancerul de sân: instrumente pentru diagnosticul precoce

Ultrasunete transvaginale: Cum funcționează și de ce este important

Testul Papanicolau sau Papanicolau: Ce este și când să-l faci

Mamografie: O examinare care „salva vieți”: ce este?

Cancerul de sân: oncoplastie și noi tehnici chirurgicale

Cancerele ginecologice: Ce trebuie să știți pentru a le preveni

Cancerul ovarian: simptome, cauze și tratament

Ce este mamografia digitală și ce avantaje are

Care sunt factorii de risc pentru cancerul de sân?

Femeile cu cancer de sân „Nu sunt oferite sfaturi privind fertilitatea”

Etiopia, ministrul sănătății Lia Taddesse: șase centre împotriva cancerului de sân

Autoexaminarea sânilor: cum, când și de ce

Cancerul ovarian, o cercetare interesantă a Universității din Chicago Medicină: Cum să înfometezi celulele canceroase?

Biopsie de prostată prin fuziune: cum este efectuată examinarea

CT (tomografie axială computerizată): pentru ce este utilizat

Ce este un ECG și când se face o electrocardiogramă

RMN, imagistica prin rezonanță magnetică a inimii: ce este și de ce este importantă?

RMN mamară: ce este și când se face

Nefrită lupică (nefrită secundară lupusului eritematos sistemic): simptome, diagnostic și tratament

Ce este aspirația cu ac (sau biopsia cu ac sau biopsia)?

Tomografia cu emisie de pozitroni (PET): ce este, cum funcționează și pentru ce este utilizată

Scanări CT, RMN și PET: pentru ce sunt acestea?

RMN, imagistica prin rezonanță magnetică a inimii: ce este și de ce este importantă?

Uretrocistoscopia: ce este și cum se efectuează cistoscopia transuretrală

Ce este Echocolordoppler al trunchiurilor supra-aortice (carotide)?

Chirurgie: neuronavigație și monitorizare a funcției creierului

Chirurgie robotică: beneficii și riscuri

Chirurgia refractivă: pentru ce este, cum se efectuează și ce trebuie făcut?

Scintigrafia miocardică, examenul care descrie starea de sănătate a arterelor coronare și a miocardului

Tomografia computerizată cu emisie de foton unic (SPECT): ce este și când să o efectuăm

Ce este biopsia cu ac de sân?

Ce este un ECG și când se face o electrocardiogramă

RMN, imagistica prin rezonanță magnetică a inimii: ce este și de ce este importantă?

RMN mamară: ce este și când se face

Mamografie: cum să o faci și când să o faci

Test Papanicolau: ce este și când să-l faci?

Sursă

Mediciadomicilio

S-ar putea sa-ti placa si