Tuse: ce să faci dacă nu dispare

Tusea este un simptom destul de comun; poate fi cauzată de o răceală, dar și de boli mai grave. Din acest motiv, mai ales dacă nu trece, nu trebuie subestimat și este necesar să te adresezi unui specialist pulmonar care să investigheze posibila proveniență și să o gestioneze în cel mai adecvat mod.

Ce cauzează tusea și ce să faci când nu trece?

Tusea este un mecanism de apărare rapid și viguros, un reflex fiziologic care implică întregul sistem respirator, modulat de sistemul nervos.

Tusea ajută la gestionarea secrețiilor bronșice, la îndepărtarea oricăror corpuri străine din căile aeriene superioare și la menținerea lor curată.

În urma unui stimul fizic, sau a unui posibil iritant, mușchii respiratori „se contractă”, generând un spasm violent și rapid.

Acesta este un reflex de protecție, dar în unele situații poate fi un simptom al unei boli de bază, posibil mai grave.

Definim tusea cronica ca fiind una care dureaza mai mult de 8 saptamani; daca dureaza mai putin de atat, vorbim de tuse acuta.

Daca tusea persista in timp, este esentiala contactarea unui specialist pulmonar, pentru ca acesta sa poata identifica cauzele pentru un management terapeutic mai bun si pentru a reduce complicatiile.

Tuse: care sunt cauzele?

Nu este întotdeauna ușor să identifici o cauză directă a tusei, deoarece este un simptom comun nespecific al mai multor boli și există adesea mai multe procese implicate în cauzarea acesteia.

Este obișnuit ca pacienții să raporteze o tuse acută sau cronică ca simptom principal, care are adesea un impact major asupra vieții lor de zi cu zi.

Dacă avem de-a face cu o tuse acută, este esențial să definim cum și când a început simptomatologia, deoarece acest lucru ne permite să excludem o posibilă inhalare a unui corp străin sau un proces infecțios subiacent.

În cazurile de tuse cronică, este esențial să se studieze pacientul, investigând mai întâi cauzele cele mai frecvente și apoi pe cele mai rare.

Printre cele mai frecvente și numeroase cauze de tuse, indicăm, printre cele cu origine pulmonară

  • infecții ale tractului respirator
  • de natură virală, cum ar fi gripa și COVID-19
  • de natură bacteriană
  • astm bronșic
  • bronșită cronică, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică – BPOC;
  • bronșiectazie.

Cauzele comune care nu sunt direct legate de plămâni includ:

  • tulburări ale căilor aeriene superioare (nas și gât)
  • reflux gastroesofagian
  • boala de inima;
  • probleme de natură alergică.

Tusea poate fi, de asemenea, un efect secundar al terapiei medicamentoase, cum ar fi anumite antihipertensive (inhibitori ECA).

Atunci când un pacient se prezintă cu tuse, prima abordare este excluderea patologiilor infecțioase sau comune, prin investigații adecvate.

Într-o a doua etapă, dacă acestea au dat un rezultat negativ sau pacientul nu a răspuns la tratament în modul cel mai adecvat, sunt investigate patologii mai rare, precum bolile interstițiale pulmonare, bolile de acumulare, bolile autoimune, modificările anatomice pulmonare sau neoplasmele.

În situații și mai rare, în care tusea nu se explică prin modificări organice sau inflamatorii de orice fel, concluzia este tusea idiopatică, adică fără o explicație clară sau somatică.

Care sunt complicațiile tusei?

Tusea poate provoca, de asemenea, complicatii fizice si psihologice, de la usoare la severe, in functie de durata simptomului.

Multe dintre acestea sunt asociate cu creșterea presiunii (abdominală, toracică și craniană) cauzată de tusea în sine.

Complicațiile ușoare pot fi:

  • durere (adesea în mușchii pieptului);
  • modificări ale stării de spirit și ale somnului (cum ar fi depresia, oboseala și insomnia);
  • dureri de cap;
  • reflux gastroesofagian;
  • vărsături.

Complicațiile mai grave includ:

  • fracturi ale coastelor;
  • pneumotorax;
  • sincopă;
  • aritmii cardiace;
  • incontinenta urinara;
  • herniile peretelui abdominal.

Tuse: examenul pneumologic și teste pentru diagnostic

În primul rând, pacientul și specialistul vor avea un interviu aprofundat, în cadrul căruia medicul pneumolog va colecta datele necesare pentru o anamneză fiziologică, patologică și farmacologică, care va fi completată apoi cu un examen clinic, și efectuarea unui Radiografie (radiografie) a toracelui, care urmărește să caute semne care pot ghida diagnosticul.

Examenul spirometric va oferi pneumologului diverse informații despre starea de sănătate a plămânului și poate ghida apoi calea diagnosticului.

Interviul va defini, de asemenea, momentele în care stimulul de tuse se manifestă cel mai frecvent, poate dimineața, după mese sau seara când se află în pat, și tipul de tuse, fie seacă, de tip respirație șuierătoare sau iritativă, sau 'gras'.

Informatiile obtinute pana in acest punct vor permite ca procedura de diagnostic sa fie directionata catre cauze pulmonare sau extrapulmonare.

Când vorbim de cauze pulmonare, investigații funcționale sau radiologice de nivel doi precum o spirometrie globală, difuzie alveolo-capilară de CO (DLCO), adică un test de bronhodilatație pentru a exclude un posibil astm bronșic, sau o tomografie toracică pentru a exclude posibilul prezența modificărilor pulmonare precum fibroză pulmonară, neoplasme sau infecții bacteriene, micobacteriene, virale sau fungice.

Dacă acest lucru se dovedește negativ, se efectuează alte examinări de nivel doi și trei, cum ar fi testul de provocare bronșică, fibrobronhoscopie, polisomnografie și ecocardiograma.

În cazul cauzelor extrapulmonare, se efectuează o evaluare a căilor aeriene superioare (pentru a exclude patologii precum rinita alergică sau rinosinuzita cronică) și tractul gastro-esofagian pentru a exclude boala de reflux gastro-esofagian.

Trebuie evaluat si sistemul cardiovascular, mai ales daca sunt si semne de decompensare. Dacă se suspectează o alergie, este indicată o evaluare a alergiei cu teste alergometrice.

Cum să calmezi tusea?

Remediul tusei este strâns legat de identificarea cauzelor acesteia.

Disconfortul care îl însoțește adesea poate fi redus prin luarea de mucolitice dacă este vorba de o tuse grasă, productivă, sau de sedative în cazul unei tuse uscată, hacking.

Trebuie remarcat, totuși, că aceste medicamente tratează disconfortul, dar nu rezolvă cauza tusei și deseori rămâne nevoia de tuse.

Odată identificată cauza, se poate efectua o terapie medicală personalizată care poate rezolva tusea sau măcar reduce impactul acesteia asupra calității vieții.

Citiți de asemenea

Emergency Live Chiar mai mult... Live: Descărcați noua aplicație gratuită a ziarului dvs. pentru IOS și Android

Bronșita acută: care sunt simptomele, cât durează tusea și cum să o tratezi

Bronșiolită: simptome, diagnostic, tratament

Durerea toracică la copii: cum să o evaluăm, ce o cauzează

Bronhoscopie: Ambu a stabilit noi standarde pentru endoscopul de unică folosință

Sănătatea copilului: un interviu cu Beatrice Grassi, creatorul Medichild

Esofagita: simptome, diagnostic și tratament

Astmul, boala care îți taie respirația

Pertussis: Cum să recunoști tusea convulsivă și să identifici cel mai bun tratament

Sursă

Humanitas

S-ar putea sa-ti placa si