Cum să tratezi sciatica: odihnă mai bună sau activitate moderată?

Când cineva are sciatică, se pune adesea întrebarea dacă odihna absolută este mai bună sau dacă, pe de altă parte, mișcarea și activitatea fizică ar fi benefică.

Mersul cu sciatică este bun sau rău pentru tine?

Sciatica, sciatica sau lombosciatica se referă la o afecțiune dureroasă cauzată de inflamația și/sau compresia nervului sciatic (ischiatic), cel mai lung nerv din corpul uman care merge din partea inferioară a spatelui în jos pe fese și dreapta (nervul sciatic drept) și stânga (nervul sciatic stâng) coapsa posterioară.

Este o problemă, de obicei unilaterală, care provine dintr-o varietate de afecțiuni (hernie de disc, infecție, spinal leziuni, alunecare vertebrală, sarcină etc.) și afectând multe persoane.

Ce este cel mai bine de făcut atunci când cineva are un episod de sciatică pentru a facilita recuperarea acestuia: să stea în repaus absolut sau să meargă?

Răspunsul la această întrebare este pur și simplu să-ți asculți corpul: dacă durerea trăită este foarte intensă, cu dificultăți de mers, cel mai bine este să te odihnești în această etapă.

Dacă, pe de altă parte, simptomatologia durerii nu este atât de puternică, mersul moderat este util pentru a menține mișcarea și a întări mușchii spatelui.

Activități pentru ameliorarea sciatică

Prima abordare terapeutică împotriva sciaticii este farmacologică, cu o terapie prescrisă de medic care poate include

  • antiinflamatoare (AINS sau, dacă simptomele persistă, steroizi);
  • analgezice;
  • relaxante musculare (adică relaxante musculare).

Activitatea fizică moderată poate ajuta, de asemenea, la ameliorarea simptomelor dureroase.

Să vedem ce tipuri.

Ce sporturi pot fi indicate

Există un vechi mit conform căruia activitatea sportivă nu este bună pentru spate, dar asta depinde de tipul de sport și de patologie.

În ceea ce privește sciatica, unele activități sportive, cum ar fi alergarea și ridicarea greutăților, pot fi nepotrivite, în timp ce altele pot ajuta la atenuarea simptomelor durerii.

Printre acestea, de exemplu, se numără:

  • walking-walk: vă permite să stimulați circulația sângelui și mușchii, fără un impact excesiv asupra sistemului musculo-scheletic. Pentru a merge bine este important să aterizați mai întâi cu călcâiul și nu pe degetele de la picioare, apoi desfășurați tot piciorul spre partea din față a degetelor de la picioare;
  • yoga și/sau pilates: sporturile cu greutate corporală precum yoga și pilates vă permit să vă întăriți și să vă întindeți mușchii și coloana vertebrală;
  • bicicleta: dacă ciclismul este o activitate care tinde să streseze nervul sciatic, pedalarea moderată poate ajuta la întărirea mușchilor și la îmbunătățirea posturii coloanei vertebrale. În special, pedalatul reprezintă o opțiune valabilă pentru subiecții supraponderali deoarece nu exercită presiune asupra discurilor vertebrale și articulațiilor;
  • înot: activitatea moderată în apă vă permite să vă deplasați în poziție neîncărcată și fără a pune presiune pe spate.

Gimnastica posturala

Pentru cei care suferă de sciatică, gimnastica posturală poate fi și un instrument terapeutic valabil care, așa cum indică cuvântul însuși, acționează asupra posturii, permițând o reechilibrare la nivel musculo-scheletic.

Un stil de viață sedentar în poziții incorecte, cum ar fi, de exemplu, petrecerea multor ore în fața computerului cu gât întins înainte poate provoca disconfort la spate.

Una dintre cauzele sciaticii, de fapt, este tocmai o postură incorectă (sciatica posturală) cu curbură excesivă în partea inferioară a spatelui (postura lordotică) sau în partea superioară (postura cifotică).

8 exerciții pentru sciatică de făcut acasă

Pentru ameliorarea durerii provocate de boala pot fi utile niste exercitii de bricolaj care, daca conditiile tale o permit, pot fi efectuate si in serie.

Exercițiul 1: culcat pe podea pe un covoraș, în decubit dorsal, aduceți genunchiul drept la piept cu ambele mâini, în timp ce piciorul stâng rămâne întins pe podea sau cu genunchiul îndoit. Țineți poziția timp de câteva secunde și repetați secvența cu piciorul opus.

Exercițiul 2: în quadrupedie, închideți abdomenul, arcuind în consecință spatele spre tavan și invers, redeschideți și întindeți abdomenul arcuind astfel spatele spre podea.

Exercițiul 3: decubit dorsal cu spatele pe pământ și picioarele ridicate la 90°, folosește o bandă elastică sau o eșarfă pentru a trage degetul piciorului drept spre tine, în timp ce piciorul stâng este îndoit și sprijinit pe pământ. Repetați pe partea opusă.

Exercițiul 4: Întindeți-vă pe spate și aduceți ambii genunchi la piept, legănându-vă în stânga și în dreapta.

Exercițiul 5: stați pe călcâie, aduceți fruntea la pământ și întindeți-vă brațele înainte, alunecând pe covoraș.

Exercițiul 6: Întinde-te cu fața în jos pe burtă. Ridicați-vă cu mâinile depărtate la lățimea umerilor și mențineți poziția scândurii, perpendicular pe podea, cu spatele drept și fesele și abdomenul contractate.

Exercițiul 7: culcat pe covoraș pe burtă, ridică-ți pelvisul în sus cu picioarele îndoite și umerii sprijiniți pe pământ.

Exercițiul 8: decubit dorsal pe burtă, întinde brațele pe podea. Îndoiți ambii genunchi, aduceți-i împreună și rotiți-i la stânga și la dreapta spre podea

Ce să nu faci cu sciatica

Medicul fiziatru incheie indicand o serie de activitati si situatii de la care, insa, daca suferi de sciatica ar fi indicat sa te abtii:

  • mișcări bruște și smucituri;
  • activitate sportivă intensă;
  • activități care implică ridicarea de greutăți și sarcini;
  • oturi de frig și schimbări bruște de temperatură;
  • situatii emotionale si/sau deosebit de stresante care pot stimula si mai mult sistemul nervos.

Ce să faci dacă sciatica nu dispare

În cazul în care simptomatologia dureroasă nu dispare după o săptămână sau, dimpotrivă, tinde să progreseze, este indicat, chiar și în acest caz, să consultați medicul dumneavoastră.

Sciatica, de fapt, este o afecțiune cu durată variabilă care, în funcție de cauza declanșatoare, poate fi:

  • acută: dacă apare timp de câteva zile/săptămâni;
  • cronică: dacă a persistat mai mult de 8 săptămâni.

În schimb, este necesar să mergeți la Urgențe dacă simptomele întâlnite sunt atribuibile:

  • durere bruscă, înjunghiată în partea inferioară a spatelui și a coapsei;
  • durere în această zonă după o rănire, cum ar fi un accident;
  • nu vă puteți controla vezica urinară și/sau intestinul;
  • există amorțeală și slăbiciune la nivelul piciorului și/sau piciorului, care lasă loc greutății.

Citiți și:

Emergency Live Chiar mai mult... Live: Descărcați noua aplicație gratuită a ziarului dvs. pentru IOS și Android

Positive și negative Lasègue Sign In Semeiotics

Fibromialgia: Unde sunt punctele sensibile care provoacă durere la palpare?

Fibromialgia: importanța diagnosticului

Artrita reumatoidă tratată cu celule implantate care eliberează medicamente

Terapia cu oxigen cu ozon în tratamentul fibromialgiei

Tot ce trebuie să știți despre fibromialgie

Long Covid: Ce este și cum să-l tratezi

Studiul Long Covid, Washington University evidențiază consecințele supraviețuitorilor Covid-19

Covid prelungit și insomnie: „Tulburări ale somnului și oboseală după infecție”

Cum se poate distinge fibromialgia de oboseala cronică?

Fibromialgia: simptome, cauze, tratament și puncte sensibile

Tratarea durerii cu oxigenozonoterapia

Dureri de cap: migrenă sau cefalee?

5 sfaturi pentru a ușura durerea de migrenă

Dureri cronice, cauze și remedii

Sursa:

GSD

S-ar putea sa-ti placa si