ALS: identificate noi gene responsabile de scleroza laterală amiotrofică

ALS: un studiu internațional publicat în „Nature Genetics”, cu contribuția Universității Statale, marchează un pas semnificativ înainte în înțelegerea bolii

Un alt pas important înainte în identificarea genelor responsabile de SLA cu contribuția decisivă a oamenilor de știință italieni

Efortul de identificare a genelor responsabile de scleroza laterală amiotrofică (ALS) a făcut un pas semnificativ înainte datorită unei colaborări internaționale care a obținut un rezultat important publicat în revista Nature Genetics.

În acest studiu de „asociere la nivelul genomului” sau GWA, care permite analizarea simultană a tuturor genelor dintr-un individ, a fost analizat ADN-ul de la 29,612 de pacienți cu SLA sporadici și 122,656 de subiecți sănătoși și au fost identificate 15 variante de gene asociate bolii.

Aceste variante implică gene implicate în căi metabolice specifice legate de procesele neurodegenerative ale altor boli, cum ar fi mecanismele de transport vezicular între aparatul Golgi și reticulul endoplasmatic, autofagia cu dovezi de implicare primitivă a celulelor motoneuronale glutamatergice.

Studiul este rezultatul unei ample colaborări internaționale conduse de prof. Jan Veldink de la Universitatea din Utrecht, în Olanda, cu participarea instituțiilor din întreaga lume.

Printre grupurile de cercetare italiene care au contribuit la descoperirea remarcabilă s-a numărat Laboratorul de Neuroștiință și Unitatea de Neurologie a Istituto Auxologico Italiano IRCCS, care a susținut cercetarea împreună cu Universitatea din Milano și „Centro Dino Ferrari”.

Echipa include dr. Isabella Fogh și profesorii Nicola Ticozzi și Antonia Ratti de la Universitatea din Milano, coordonați de prof. Vincenzo Silani.

Studiul asupra SLA și loci genetici

„Studiul recent – ​​explică Vincenzo Silani, profesor de neurologie la Universitatea de Stat din Milano, șef de neurologie la Auxologico San Luca din Milano și fondator al Consorțiului italian SLAGEN – a confirmat, printre cei 15 loci asociate bolii, 8 gene deja identificate în studiile anterioare (UNC13A, SCFD1, MOBP/RPSA, KIF5A, CFAP410, GPX3/TNIP1, NEK1 și TBK1) dovedind în continuare implicarea lor patogenetică.

De remarcat, totuși, este identificarea a 7 noi loci care ajută la delimitarea mai bună a mecanismelor neurodegenerării specifice bolii.

Studiul demonstrează, de fapt, expresia genelor implicate în special în motoneuronii glutamatergici, sugerând astfel că procesul neurodegenerativ din SLA este inițial în detrimentul celulei neuronale și nu microgliale sau astrocitare.

În special, este demonstrat rolul atât al transportului veziculelor, cât și al autofagiei ca determinanți ai pierderii neuronale, cu implicarea deosebită a complexului Golgi și a reticulului endoplasmatic.

În cele din urmă, nivelurile ridicate de colesterol par să joace un rol cauzal în SLA, așa cum va fi subliniat în continuare într-o lucrare viitoare a aceluiași grup”.

Foarte interesantă este împărtășirea genelor patogene raportate cu alte boli neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer, boala Parkinson, degenerarea corticobazală, paralizia supranucleară progresivă și demența frontotemporală, validând în continuare presupunerea unor mecanisme patogene comune pentru diferite boli neurodegenerative.

„Acest studiu puternic GWA – concluzionează profesorul Vincenzo Silani – diferă de cele anterioare prin numărul mare de pacienți analizați și prin caracterul complet al informațiilor obținute prin includerea SLA alături de celelalte boli neurodegenerative deoarece împărtășește mecanisme patogenetice comune cu indicația. a unui proces neuronal primitiv la originea bolii, întărind astfel conceptul de vulnerabilitate selectivă a celulei neuronului motor în SLA”.

Efortul grupului profesorului Silani, care a început în 2014 cu un prim studiu GWA pe o serie mare de cazuri de pacienți cu SLA, este acum consolidat cu această nouă lucrare la scară largă care vizează identificarea genelor și a mecanismelor patogenetice ale SLA, într-un context din ce în ce mai împărtășit. cu alte boli neurodegenerative.

Perspectiva de a putea acționa asupra mecanismelor împărtășite între diferite patologii este condiția prealabilă pentru o alianță terapeutică menită să definească rapid abordări terapeutice eficiente, înțelegându-se că ținta rămâne spinal neuronul motor responsabil de grefa biologică a bolii.

SLA

Citiți și:

ALS ar putea fi oprită, datorită provocării #Icebucketchallenge

Scleroza multiplă recidivantă (RRMS) la copii, UE aprobă teriflunomida

Sursa:

La Statale di Milano

S-ar putea sa-ti placa si