Parestezii: semnificație, cauze, riscuri, diagnostic, remedii, remedii, exerciții

Ce sunt paresteziile? În medicină, parestezia (în engleză „paresthesia”) se referă la o afecțiune caracterizată printr-o percepție alterată a sensibilității la diverși stimuli senzoriali (termici, tactili, durerosi, vibratori) atât în ​​ceea ce privește debutul, durata și luxația acestora.

Termenul de „parestezie” se referă și la o tulburare subiectivă a sensibilității constând în apariția unei senzații elementare (furcături, furnicături, mâncărimi, înțepături etc.) în absența unei stimulări specifice.

O senzație „normală” de furnicături tinde să apară atunci când stai în picioare sau stai prea mult timp în picioare sau când purtați pantofi prea strâmți și tocuri excesiv de înalte: de obicei acest tip de furnicături dispare în câteva minute prin schimbarea poziției sau tipului de pantof.

Cauze și factori de risc pentru parestezii

Există multe afecțiuni și patologii care pot provoca parestezii, de la mielopatii și radiculopatii până la o circulație proastă a sângelui.

De obicei, unul sau mai mulți factori care interferează cu funcționarea sistemului nervos (atât central, cât și periferic) și/sau a sistemului vascular (atât arterial cât și venos) se află la rădăcina paresteziei.

Când parestezia se caracterizează prin furnicături tranzitorii la nivelul picioarelor, aceasta se poate datora unei ciupituri a nervilor: aceasta apare dacă stați în picioare sau stați o perioadă lungă de timp sau purtați pantofi prea strâmți și tocuri înalte.

Unele boli și afecțiuni care pot provoca sau promova parestezii sunt:

  • claudicația intermitentă;
  • accident vascular cerebral;
  • crampe benigne și sindromul fasciculațiilor;
  • tumori ale glandelor salivare;
  • acromegalie;
  • anxietate cronică și stres;
  • infarct miocardic;
  • spondiloza cervicală;
  • spondiloza lombara;
  • artroza;
  • diferite tipuri de boli de disc, cum ar fi hernia de disc;
  • spondilolisteza;
  • siringomielie (din malformație Chiari, traumatism, tumoră sau scolioză/cifoză);
  • mase osoase anormale ca urmare a bolii Paget sau tumori/metastaze osoase;
  • spinal tumori;
  • malformații congenitale ale coloanei vertebrale;
  • infecții;
  • sindromul oboselii cronice;
  • fracturi vertebrale;
  • neuromiotonia dobândită sau sindromul Isaacs;
  • postură cronic incorectă;
  • menținerea unei poziții a corpului pentru prea mult timp (de exemplu, în picioare sau așezat);
  • traumatisme la nivelul coloanei vertebrale (de la accidente de circulație, sport etc.);
  • traume de diferite tipuri;
  • purtarea pantofilor strâmți și/sau cu toc înalt;
  • sindromul bărbatului rigid;
  • amiloidoza;
  • familiaritate;
  • ateroscleroza;
  • tromboză;
  • embolie;
  • ischemie;
  • picior diabetic;
  • policitemie vera;
  • poliomielită;
  • rabie;
  • vasculopatii;
  • coagulopatii;
  • sindromul de tunel carpian;
  • sindromul Sjögren;
  • fibromialgie;
  • arsuri;
  • circulație venoasă deficitară;
  • varice;
  • atacuri de panică;
  • durere de cap;
  • Diabet;
  • dislipidemie;
  • cancer mamar;
  • boli de piele;
  • virusul ebola;
  • inflamație a ficatului sau a rinichilor;
  • fenomenul lui Raynaud;
  • hipertiroidism;
  • scleroză multiplă;
  • abuzul de alcool, tutun sau alte substanțe;
  • efect secundar al unui medicament luat;
  • migrene;
  • pebele;
  • Herpes zoster;
  • herpes zoster oftalmic;
  • inflamația nervului trigemen;
  • Boala Paget.

Simptome și semne asociate paresteziei

În funcție de patologia de bază care o cauzează, parestezia poate fi asociată cu numeroase alte simptome, cum ar fi

  • durere la locul apariției măduvei și/sau compresiei nervului spinal, de ex gât, piept, spate, partea inferioară a spatelui și/sau membrele superioare sau inferioare, în unele cazuri iradiind către picioare sau mâini
  • senzație de rigiditate la nivelul gâtului, spatelui și/sau membrelor superioare sau inferioare;
  • tulburări urinare: de exemplu incontinență urinară și dificultăți de urinare
  • tulburări intestinale: de exemplu incontinență fecală și constipație;
  • tulburări sexuale: dificultăți de menținere a erecției și/sau anorgasmie;
  • simptome asemănătoare gripei, cum ar fi febră, dureri de cap, greață, vărsături, oboseală generalizată, pierderea poftei de mâncare, stare generală de rău (mai ales în cazul inflamației/infecției măduvei spinării)
  • claudicatio intermitent;
  • astenie (lipsa generala de forta)
  • fatigabilitate ușoară;
  • mioclon;
  • somnolenţă;
  • spasme musculare;
  • pierderea reflexelor;
  • pierderea forței la nivelul membrelor superioare și/sau inferioare;
  • dificultăți motorii;
  • fasciculații musculare;
  • paralizia membrelor superioare și/sau inferioare;
  • pierderea sensibilității pielii;
  • durere;
  • amorțeală la nivelul feței;
  • instabilitate a posturii uneori cu pierderea echilibrului;
  • atrofie musculară.

Diagnostic

Investigațiile utile în diagnosticarea cauzei care stau la baza paresteziei variază în funcție de patologia sau afecțiunea pe care medicul ajunge să o suspecteze prin anamneză (colectarea tuturor datelor referitoare la pacient și istoricul acestuia) și examenul obiectiv (examenul propriu-zis).

În general, examinările care ar putea fi utile în diagnosticarea cauzei paresteziei sunt:

  • analize de sânge;
  • teste de laborator;
  • imagistică prin rezonanță magnetică;
  • tomografie computerizată (CT);
  • radiografie;
  • mielografie;
  • electrocardiogramă;
  • ecografie cu colordoppler
  • biopsii;
  • analiza posturală;
  • examen vestibular;
  • electromiografie;
  • electroencefalograma;
  • punctie lombara.

IMPORTANT: Nu toate examinările enumerate sunt întotdeauna necesare.

Diagnosticul (și tratamentul) unei afecțiuni care provoacă parestezie poate necesita intervenția diverșilor profesioniști, inclusiv neurolog, neurochirurg, ortoped, otolaringolog, posturolog, chirurg vascular; radiolog, hematolog, gnatolog, chirurg maxilo-facial, cardiolog, kinetoterapeut și altele.

Când să chem medicul?

Parestezia ușoară, care apare o singură dată și poate după ce ține o poziție „incomodă” pentru o lungă perioadă de timp, poate fi complet normală și nu ar trebui să provoace îngrijorare.

Dimpotrivă, o parestezie severă, care reapare fără un motiv aparent și adesea, ar trebui investigată de către medic: în unele cazuri, furnicăturile sau arsurile pot fi de fapt semnele unei afecțiuni sau patologii grave care trebuie evaluată imediat.

Numărul unic de urgență 112 trebuie sunat mai ales atunci când parestezia este asociată cu simptome grave, cum ar fi

  • schimbarea nivelului de conștiință sau vigilență
  • schimbarea stării mentale
  • schimbare bruscă a comportamentului (de exemplu, stare de confuzie, delir, letargie, halucinații)
  • confuzie;
  • dificultate în vorbire;
  • amorțeală sau slăbiciune într-o parte a corpului;
  • dificultate în mișcare;
  • sensibilitate alterată;
  • paralizie;
  • modificări bruște ale vederii;
  • pierderea vederii;
  • dureri oculare;
  • incontinenta urinara;
  • incontinență fecală;
  • leșin;
  • deficit erectil sau anorgasmie.

Când parestezia apare în mod continuu, invaziv, urmează traumatisme la cap, gât sau spate și există senzația că se răspândește în tot corpul, este esențial să solicitați asistență medicală.

Terapii și remedii pentru parestezii

Nu există o singură terapie care să fie valabilă în toate cazurile: în schimb, există diferite tipuri de terapii care pot fi folosite pentru a trata factorul de bază care provoacă parestezia.

Pentru a reduce furnicăturile de la picioare și degetele de la picioare, există, totuși, sfaturi care sunt întotdeauna valabile, precum evitarea purtării tocurilor înalte sau a pantofilor care prind prea strâns degetele de la picioare.

Dacă pur și simplu nu poți renunța la acest obicei, folosește branțuri și cumpără pantofi de înaltă calitate.

Aveți grijă să nu faceți antrenamente de mare impact prin întindere înainte de a face exerciții, din nou cu pantofi de alergare și de gimnastică corespunzători pe suprafețe plane.

Alegeți sporturi alternative bune, care nu provoacă furnicături, inclusiv înotul și mersul pe bicicletă, și încercați să slăbiți cât mai mult posibil, deoarece excesul de greutate și obezitatea sunt cunoscute pentru a crește această senzație incomodă.

Deoarece stând cu picioarele încrucișate sau cu picioarele încrucișate pentru perioade lungi de timp poate duce la amorțeală, schimbați poziția adesea pentru a ajuta circulația sângelui și a elibera arterele sufocate.

Purtați ciorapi compresivi și șosete pentru a crește sensibilitatea degetelor de la picioare, reduceți alcoolul și mențineți picioarele calde cu o pătură încălzită.

Unele exerciții pot reduce parestezia și durerile lombo-sacrale și/sau de gât care sunt adesea asociate cu aceasta

Exerciții care pot reduce paresteziile spatelui inferior, feselor și membrelor inferioare și durerile lombo-sacrale

  • exercițiul 1: stând cu picioarele depărtate, aplecă-te încet înainte până când atingi mai întâi un picior, apoi celălalt; apoi ridică-te încet până te întorci cu umerii și spatele drept și ridică-ți brațele cu mâinile unite;
  • exercițiul 2: stând în picioare cu picioarele ușor depărtate, plasați mâinile la spate chiar deasupra feselor, apoi extindeți încet spatele în timp ce țineți genunchii drepti.

Exerciții care pot reduce paresteziile la nivelul gâtului, capului, umerilor și membrelor superioare și durerile de gât:

  • exercițiul 1: stând în picioare sau așezat, îndoiți încet gâtul în lateral, întrerupând câteva secunde între aplecări în poziția de pornire;
  • exercițiul 2: stând în picioare sau așezat, îndoiți încet gâtul în lateral; cu mâna părții spre care este îndoit gâtul, apucă încheietura brațului opus și trage-o ușor în jos, astfel încât mușchii trapez și contralaterali ai umerilor să fie încordați; mențineți poziția timp de 20 de secunde și schimbați partea;
  • exercițiul 3: stând în picioare, îndoiți încet gâtul în lateral; cu mâna părții în care este îndoit capul, împingeți ușor capul în jos pentru a aplica tensiune; îndoiți celălalt braț la 90 de grade, aducând mâna la spate; mențineți poziția timp de 20 de secunde și schimbați partea
  • exercițiul 4: stând în picioare sau stând cu spatele drept, îndoiți încet gâtul spre dreapta, spate, stânga și înainte astfel încât să efectuați un cerc complet al capului; mențineți umerii și gâtul relaxați pe tot parcursul mișcării și repetați în direcția opusă.

În plus, exercițiile de întindere, care trebuie efectuate sub supraveghere medicală, pot îmbunătăți situația.

Citiți și:

Emergency Live Chiar mai mult... Live: Descărcați noua aplicație gratuită a ziarului dvs. pentru IOS și Android

Fibromialgia: importanța diagnosticului

Fractura umărului și humerusului proximal: simptome și tratament

Artrita reumatoidă tratată cu celule implantate care eliberează medicamente

Terapia cu oxigen cu ozon în tratamentul fibromialgiei

Tot ce trebuie să știți despre fibromialgie

Long Covid: Ce este și cum să-l tratezi

Studiul Long Covid, Washington University evidențiază consecințele supraviețuitorilor Covid-19

Covid prelungit și insomnie: „Tulburări ale somnului și oboseală după infecție”

Cum se poate distinge fibromialgia de oboseala cronică?

Fibromialgia: simptome, cauze, tratament și puncte sensibile

Sursa:

Medicina Online

S-ar putea sa-ti placa si