Disecția spontană a arterei coronare, cu care este asociată boala cardiacă
Disecția spontană a arterei coronare poate fi cauza infarctului miocardic, dar este și originea altor boli de inimă
Cei mai tineri sunt cei mai afectați; pentru femei, vârsta medie este de aproximativ 38 de ani, pentru bărbați aproximativ 46 de ani.
Cauzele disecției arterei coronare se datorează rupturii pereților unei artere coronare
Sunt formate din 3 straturi, numite tonaches, care se numesc: intimă, media și adventiție, începând cu cel mai interior și terminând cu cel mai exterior.
Disecția coronariană, va vedea lacerația stratului cel mai interior, intima; sângele va trece în interiorul „laminelor”, generat de desprinderea vasului, și va curge în tonaca mijlocie creând lumenul fals.
Este rar ca disectia de aorta sa aiba efecte grave; forma lumenului fals ar putea duce la o obstrucție a curgerii care, în funcție de severitatea, gradul de obstrucție, vasul afectat și unde se află, ar putea provoca infarct miocardic.
Simptomele includ durerea toracică, care este descrisă ca opresivă, în zona retrosternală, la nivelul gurii stomacului și extinzându-se până la brațe. Dacă disecția coronariană este pe dreapta, greață, tensiune arterială scăzută și vărsături o să se întâmple.
Este rar să apară afecțiuni care duc la stop cardiac, acest lucru se întâmplă atunci când arterele coronare majore, cum ar fi originea arterei coronare drepte, vor fi afectate.
Pentru cei afectați de disecția arterei coronare, vor exista modificări în ECG care fac necesară o coronarografie urgentă.
Disecția poate fi cauzată și de altă boală coronariană și/sau sindromul Tako-Tsubo
În general, tratamentul disecției spontane de artere coronare tinde spre recanalizarea spontană la câteva săptămâni după apariția acesteia.
Dacă, în schimb, artera coronară este obstrucționată de lumenul fals, aceasta va fi redeschisă prin recurgerea la angioplastie și în unele cazuri la implantarea de stent.
Acestea sunt proceduri destul de complexe, de fapt s-ar putea confrunta cu ocluzie ireversibila a arterei coronare sau ruptura totala cu perforatie consecutiva, este deci o interventie care necesita grija si cea mai mare precautie.
Tratamentul farmacologic la care se recurge nu este încă complet clar din lipsa studiilor clinice, de aceea se va recomanda utilizarea terapiilor antiplachetare.
După cum sa menționat mai sus, disecția arterei coronare are tendința de a se vindeca spontan.
Cu toate acestea, trebuie luată în considerare durata ocluziei și vasul implicat, care în unele cazuri poate provoca infarct miocardic; artera coronară se va vindeca recuperându-și aspectul normal, dar țesutul muscular nu se va putea regenera și de aceea infarctul nu poate fi evitat.
Cel mai prost prognostic va fi atunci când există infarct anterior extins sau când trunchiul comun și/sau aorta ascendentă sunt afectate.
Pentru cei care au suferit disecție de artere coronare, pot exista episoade de recidivă.
Utilizarea beta-blocantelor va fi de ajutor în menținerea sub control a valorilor tensiunii arteriale și, în consecință, poate reduce și apariția recidivelor.
Citiți de asemenea
Chirurgia aortei: ce este, când este esențială
Anevrism de aortă abdominală: simptome, evaluare și tratament
Chirurgie de bypass coronarian: ce este și când să o folosești
Trebuie să faci față unei intervenții chirurgicale? Complicații postoperatorii
Ce este regurgitarea aortică? O imagine de ansamblu
Boli ale valvelor cardiace: stenoza aortică
Defectul septal interventricular: ce este, cauze, simptome, diagnostic și tratament
Boli de inimă: defectul septal atrial
Defectul interventricular: clasificare, simptome, diagnostic și tratament
Aritmii: Modificări ale inimii
Identificarea tahicardiei: ce este, ce provoacă și cum să interveni asupra unei tahicardii
Urgențe cu tulburări de ritm cardiac: experiența salvatorilor din SUA
Cardiomiopatii: definiție, cauze, simptome, diagnostic și tratament
Cum să utilizați un DEA la un copil și un sugar: defibrilatorul pediatric
Chirurgia valvei aortice: o prezentare generală