Dermatită alergică: simptome, diagnostic, tratament

Dermatita alergică este o boală inflamatorie care afectează pielea. Este cunoscută și sub numele de eczemă alergică și nu este contagioasă

La sugari și copii, eczema alergică este adesea rezultatul unei reacții datorate unei alergii alimentare.

Dermatita alergică: ce este?

Dermatita alergică este o inflamație a pielii care este cauzată de reacția organismului la anumite substanțe, numite alergeni, fie că sunt chimice sau naturale.

Aceste elemente sunt percepute ca periculoase de către organism, ceea ce declanșează un răspuns imunitar, provocând iritații mai mult sau mai puțin severe ale pielii.

Cele mai frecvente simptome sunt eritemul, umflarea, mâncărimea sau formarea de vezicule și vezicule mici.

Severitatea depinde de pacientul individual și de zonele care vin în contact cu substanța.

Deseori, însă, iritația afectează întregul corp.

Dermatita alergică poate fi tratată folosind remedii topice, cum ar fi cremele pe bază de cortizon, pentru a reduce umflarea, mâncărimea și inflamația.

În orice caz, se recomandă evitarea totală a contactului cu alergenul. Va fi necesar un test de plasture de către un dermatolog pentru a identifica substanța responsabilă de boală.

Cauzele dermatitei alergice

Dermatita alergică este cauzată de contactul cu substanțe, numite alergeni, care provoacă o reacție excesivă a sistemului imunitar.

După ce a avut loc primul contact între alergen și piele, celulele imune devin sensibilizate.

Aceasta înseamnă că vor recunoaște substanța mult mai repede în viitor.

Dermatita alergică se manifestă imediat prin mâncărime, umflare și înroșire a pielii.

După prima expunere, pacientul prezintă simptome de obicei după câteva săptămâni, în timp ce la al doilea contact, când organismul este deja sensibilizat, boala se manifestă mult mai rapid.

La persoanele mai sensibile, dermatita alergică poate apărea și în zone care sunt departe de zona de contact.

Simptomele eczemei ​​alergice

Simptomele dermatitei alergice sunt destul de evidente și includ eritem, inflamație, mâncărime constantă, iritație, umflături, disepitelizare și cruste, însoțite de vezicule.

Leziunile sunt cel mai adesea limitate la zona de contact, dar se pot răspândi și în alte zone.

După primul contact cu alergenul, după cum sa menționat deja, dermatita alergică poate apărea după câteva zile.

Primul simptom este o inflamație a zonei afectate, urmată de mâncărime și roșeață.

Afecțiunea progresează odată cu apariția veziculelor și veziculelor care se sparg, creând leziuni inestetice și cruste dureroase și enervante.

De-a lungul timpului, dermatita alergică poate deveni cronică și degenerată, ducând la modificări ale pielii care devine groasă și dură, acoperită de solzi cu pigmentare marcată.

Dermatită alergică: diagnostic

Diagnosticul dermatitei alergice se face cu un plasture-test.

Acest test presupune punerea în contact cu pielea a unor substanțe potențial alergene pentru o perioadă de 48 de ore.

Aplicarea are loc cu ajutorul unor discuri albe, ținute prin plasturi, care acoperă pielea.

Două citiri pot fi luate după două zile pentru a evalua dacă dermatita alergică s-a dezvoltat sau nu.

Dacă zona prezintă mâncărime, vezicule, umflături și eritem, testul este pozitiv.

Aceasta înseamnă că pacientul este alergic la acea substanță.

Citirea testului este destul de complexă, motiv pentru care poate fi efectuată doar de un specialist.

Dermatită alergică: alergeni care o declanșează

Există mulți alergeni care pot declanșa dermatita alergică.

De la parfumuri la substanțe sintetice care sunt prezente în multe produse, precum medicamente sau cosmetice.

Pentru majoritatea oamenilor, aceste substanțe sunt inofensive, dar atunci când intră în contact cu persoane sensibile, pot provoca multe daune.

De fapt, organismul, la interceptarea unui potential pericol, activeaza un raspuns imun, declansand manifestarea alergica.

Chiar și o cantitate mică de alergen este suficientă pentru a provoca dermatită alergică.

Spre deosebire de intoleranță, doza la care este supus organismul nu este importantă, dar celelalte simptome ale alergiilor alimentare, cum ar fi greața, diareea sau vărsături, nu sunt prezente.

Printre cei mai des întâlniți alergeni se numără metalele precum nichelul și cobaltul.

În special, aceste substanțe dăunează frecvent, deoarece se găsesc în multe obiecte de zi cu zi.

Nichelul se găsește în bijuterii, accesorii, ochelari și foarfece. Cobaltul poate fi găsit în coloranți și vopsele, hârtie, cosmetice în șampon, lac de unghii și dezinfectanți.

Un alt metal legat de dermatita alergică este cromul, care este prezent în cantități mari în ciment.

Alergenii pot fi, de asemenea, de origine vegetală, precum propolisul, uleiurile esențiale și balsamul peruvian.

Acestea sunt elemente care pot fi găsite în detergenți și cosmetice și pot declanșa afecțiunea.

Dermatita, zonele cele mai afectate ale corpului

Anumite zone cu AVC sunt mai predispuse să sufere de dermatită alergică.

Cel mai adesea, această patologie afectează fața, o zonă foarte sensibilă și expusă datorită utilizării produselor cosmetice și a produselor de înfrumusețare care pot conține alergeni.

Dacă pacientul este sensibil la anumite metale, cum ar fi nichelul, poate apărea dermatită alergică la urechi, încheieturi și gât datorită folosirii bijuteriilor sau parfumurilor.

La unii indivizi, boala apare la axile, din cauza compoziției deodorantelor, sau pe mâini.

Această ultimă parte a corpului este adesea cea în care reacția alergică apare cel mai frecvent deoarece este cea care intră în contact cu cele mai multe obiecte.

Cum se tratează dermatita alergică?

Dermatita alergică nu are un tratament specific. Singura modalitate de a trata boala este prevenirea acesteia.

După prima reacție alergică, care duce la sensibilizare, pacientul trebuie să evite contactul cu substanța care declanșează boala.

Această condiție devine problematică atunci când este imposibil să se evite contactul cu alergenul.

În acest caz, pot fi utilizate medicamente topice precum corticosteroizii, care asigură o acțiune antiinflamatoare puternică prin modularea răspunsului imunitar.

În cazuri particulare, medicul poate decide să prescrie pacientului un tratament oral cu corticosteroizi.

Remediile naturale, pe de altă parte, sunt considerate ineficiente.

Dermatită alergică la nichel

Nichelul este un element care se găsește în diferite metale. Poate fi găsit în bijuterii, precum și în obiectele de zi cu zi precum chei, rame de ochelari, fermoare sau monede.

Deoarece se găsește în sol, o anumită concentrație de nichel poate fi găsită și în alimente, precum fructele uscate, cacao, cereale integrale, fructe de mare și multe legume.

Deoarece este imposibil să se determine cu exactitate cât de multă substanță este prezentă în alimente, persoanele cu dermatită alergică la nichel primesc o dietă care implică eliminarea succesivă a diferitelor alimente.

Acest lucru permite reducerea expunerii și identificarea surselor reacției alergice.

Numeroase studii au arătat că procentul persoanelor alergice la această substanță, care rămâne cea mai frecventă cauză a dermatitei alergice, este în creștere.

Aceasta este denumită boală sistemică de nichel.

Debutul poate apărea în 24 până la 36 de ore de la primul contact cu simptome precum inflamație, uscăciune a pielii, mâncărime, vezicule și leziuni mici.

Acesta din urmă trebuie tratat imediat folosind creme cu steroizi sau tablete antihistaminice conform instrucțiunilor medicului.

Erupția cutanată se rezolvă de obicei prin evitarea contactului cu alergenul.

Dermatită alergică cu crom

Dermatita alergică la crom este considerată mai puțin frecventă decât dermatita alergică la nichel.

Cu toate acestea, nu trebuie subestimat în niciun caz.

Cromul este de fapt o substanță care este utilizată pe scară largă în prelucrarea industrială.

Poate fi găsit în articole de piele, îmbrăcăminte din piele și multe țesături, deoarece este folosit pentru a fixa culorile.

Acest metal este și o componentă a cimentului, motiv pentru care este utilizat pe scară largă în construcții și poate fi găsit în vopsele și înălbitori.

Cromul este, de asemenea, o substanță folosită în cosmetică: este baza pentru colorarea vopselelor de păr și a lacurilor de unghii.

În cele din urmă, la fel ca nichelul, cromul poate fi găsit în multe alimente, cum ar fi ouă, vițel, curcan, carne de vită, făină integrală, bere, ciuperci, cartofi și cacao.

Printre cei mai expuși se numără cei care lucrează în construcții, dar și cei care au tatuaje.

Cromul se găsește adesea în pigmenții de tatuaje galben-verzui.

Citiți de asemenea

Emergency Live Chiar mai mult... Live: Descărcați noua aplicație gratuită a ziarului dvs. pentru IOS și Android

Eczeme: cauze și simptome

Pielea, care sunt efectele stresului

Eczema: definiție, cum să o recunoști și ce tratament să favorizezi

Dermatita: diferitele tipuri și cum să le distingem

Dermatita de contact: Tratamentul pacientului

Dermatita de stres: cauze, simptome și remedii

Celulita infectioasa: ce este? Diagnostic și tratament

Dermatita de contact: cauze și simptome

Boli de piele: cum să tratăm psoriazisul?

Eczemă sau dermatită rece: iată ce trebuie făcut

Psoriazisul, o boală de piele fără vârstă

Psoriazisul: se înrăutățește iarna, dar nu doar frigul este de vină

Psoriazisul din copilărie: ce este, care sunt simptomele și cum să-l tratezi

Leziuni ale pielii: diferența dintre macula, papule, pustulă, veziculă, bulla, phlycten și wheal

Tratamente topice pentru psoriazis: opțiuni recomandate fără prescripție medicală și prescrise

Eczema: Cum să o recunoști și să o tratezi

Care sunt diferitele tipuri de psoriazis?

Fototerapie pentru tratamentul psoriazisului: ce este și când este nevoie

Boli de piele: cum să tratăm psoriazisul?

Carcinomul bazocelular, cum poate fi recunoscut?

Acariază, boala de piele cauzată de acarieni

Epiluminiscența: ce este și pentru ce este folosită

Tumori maligne ale pielii: carcinom bazocelular (BCC) sau bazaliom

Cloasma: cum alterează sarcina pigmentarea pielii

Ardeți cu apă clocotită: ce să faceți / să nu faceți în timpurile de prim ajutor și de vindecare

Boli autoimune: îngrijirea și tratamentul vitiligo

Sursă

Bianche Pagina

S-ar putea sa-ti placa si