Scleroza multiplă: definiție, simptome, cauze, diagnostic și tratament

Scleroza multiplă este o boală neurodegenerativă care afectează sistemul nervos central și poate provoca întreruperi ale semnalelor dintre creier, măduva spinării și nervii optici, ducând la o gamă largă de simptome.

Scleroza multiplă este o boală cronică, care poate fi destul de invalidantă, dar care nu este nici contagioasă, nici fatală.

Se caracterizează printr-o reacție anormală a apărării imune care atacă unele componente ale sistemului nervos central.

Acest lucru se întâmplă deoarece sistemul nervos central confundă mielina cu un agent străin.

Din acest motiv, scleroza multiplă este considerată de mulți experți o boală autoimună.

Atacul asupra mielinei

Mai exact, scleroza multiplă atacă și dăunează mai întâi mielina.

Este substanța grasă care acoperă și protejează fibrele nervoase din sistemul nervos central.

Mielina este implicată în transmiterea corectă a semnalelor nervoase de-a lungul diferitelor elemente ale sistemului nervos central.

Această agresiune provoacă o creștere a inflamației și, în consecință, leziuni.

Diferitele forme de scleroză multiplă

Există diferite forme de scleroză multiplă, iar cursul și apariția recăderilor nu sunt întotdeauna previzibile.

Cele mai frecvente forme sunt cele cu recăderi și remisiuni și cea progresivă primară, respectiv în 85 și 15% din cazuri.

Uneori, chiar și în absența simptomelor manifeste, activitatea bolii și afectarea sistemului nervos central pot continua și evolua.

Scleroza multiplă poate apărea la orice vârstă, dar cel mai frecvent este diagnosticată între 20 și 40 de ani.

Diagnosticul vine printr-un examen neurologic.

Aproximativ 2.8 milioane de oameni sunt afectați de această boală în întreaga lume, dintre care 1.2 milioane în Europa și aproximativ 130,000 în Italia.

În ceea ce privește sexul, numărul femeilor cu scleroză multiplă este de aproape trei ori mai mare decât al bărbaților.

Simptomele sclerozei multiple

Scleroza multiplă se manifestă printr-o gamă largă de simptome care includ:

  • dificultăți motorii
  • tulburări de vedere
  • oboseală (chiar și în desfășurarea activităților zilnice obișnuite)
  • dureri musculare
  • furnicături și amorțeală la nivelul feței, corpului și/sau membrelor
  • tulburări de sensibilitate (cum ar fi afectarea atingerii, scăderea sensibilității la căldură, frig și durere)
  • tulburări de vorbire
  • probleme ale vezicii urinare (cum ar fi urgența de a urina, incontinență urinară și dificultăți la golirea completă a vezicii urinare)
  • tulburări intestinale
  • disfuncții sexuale
  • spasticitate (de obicei rigiditate musculară și spasme involuntare care îngreunează mișcarea)
  • probleme de dispoziție.

Intensitatea tulburărilor este legată de amploarea zonei de pierdere a mielinei și de severitatea leziunii axonilor (structuri fundamentale ale conducerii impulsului nervos), în timp ce tipul depinde de locație.

Durata simptomelor depinde de cât de mult durează sistemul nervos central pentru a elimina inflamația (zile) și a umple mielina (de la săptămâni la luni) și de cât de bine se poate restabili sistemul nervos.

Simptomele pot varia de la o persoană la alta, pot fi diferite în timp și ca impact.

Tulburările induse de boală se pot dovedi uneori invalidante până la punctul de a afecta semnificativ viața de zi cu zi.

Acțiunile teoretic ușoare, cum ar fi mersul, citirea, vorbirea sau manevrarea unui obiect pot deveni dificile din cauza bolii.

Patologia presupune complicații fizice care în 80% din cazuri duc și la forme grave de handicap, capabile să afecteze în mare măsură viața și viața de zi cu zi a persoanelor afectate de scleroză multiplă.

Una din două persoane spune că simptomele le împiedică să facă treaba pentru care sunt calificați sau pe care și-ar dori să o facă.

Unul din trei pacienți părăsește locul de muncă din cauza unei boli și unul din cinci persoane întâmpină dificultăți în integrarea și trăirea în țesutul social.

Cauze, o abordare multifactorială

S-a demonstrat corelația dintre virusul EBV și dezvoltarea probabilă a acestei patologii.

Cauzele acestei anomalii în funcționarea sistemului imunitar nu sunt cunoscute cu certitudine până în prezent și sunt încă studiate.

Se crede că o combinație de factori multipli poate fi responsabilă pentru apariția sclerozei multiple.

De aceea sunt în derulare investigații în domeniul imunologiei, dar și studii epidemiologice și genetice.

Prin urmare, putem vorbi corect de o matrice multifactorială, care include elemente precum:

  • cauze imunologice; antigenul exact sau ținta care face ca celulele imune să răspundă cu un atac asupra mielinei rămâne, până în prezent, necunoscut. Cu toate acestea, recent cercetătorii au reușit să identifice: ce celulă imunitară pregătește atacul, unii dintre factorii care induc celulele să atace mielina și unii receptori care par să fie atrași de mielină pentru a iniția procesul de distrugere a acesteia. Cu toate acestea, aceasta este încă o investigație în curs de desfășurare
  • mediul înconjurător (climă temperată, latitudine, origine caucaziană, agenți toxici, nivel scăzut de vitamina D); se știe că scleroza multiplă apare mai frecvent în zonele departe de ecuator. Au fost analizați mulți factori, inclusiv variații geografice, demografice (vârstă, gen și etnie), pentru a încerca să înțelegem motivul acestor dovezi. S-ar părea că expunerea la unii factori de mediu înainte de pubertate ar predispune persoana să dezvolte ulterior boala. Unii cercetători susțin că acest lucru poate fi legat de vitamina D produsă în mod normal de organism în timpul expunerii pielii la soare. Oamenii care locuiesc mult mai aproape de ecuator sunt expuși la o cantitate mare de lumină solară pe tot parcursul anului; ca urmare, acestea tind să aibă niveluri mai mari de vitamina D produsă în mod natural. Se crede că vitamina D are un impact benefic asupra funcției imunitare și poate ajuta la protejarea împotriva bolilor autoimune, cum ar fi scleroza multiplă.
  • expunerea la agenți infecțioși (viruși, bacterii) în special în primii ani de viață; Deoarece se știe că virușii cauzează demielinizare, este posibil ca un virus sau un agent infecțios să provoace scleroza multiplă. În acest sens, potrivit unui studiu foarte recent publicat în luna ianuarie în revista Science – realizat de cercetătorii de la Harvard TH Chan School of Public Health din Boston condus de italianul Alberto Ascherio – infecția cu virusul Epstein-Barr (EBV) este cu siguranță o factor de risc pentru dezvoltarea sclerozei multiple. De ceva vreme EBV, virusul herpetic capabil să provoace mononucleoză, era suspectat de a fi un posibil declanșator al sclerozei multiple, dar acest studiu pare să nu lase loc de îndoială în acest sens
  • o predispoziție genetică, chiar dacă aceasta nu califică scleroza multiplă drept boală ereditară în sens strict; totuși, a avea o rudă de gradul I, cum ar fi un părinte sau un frate, afectată de boală crește riscul individului de a o dezvolta de multe ori mai mult decât al populației generale.

Înțelegerea cauzelor bolii va fi esențială pentru a identifica cele mai eficiente terapii.

Acest lucru va servi pentru a face față acestei boli, precum și măsuri pentru a preveni eventual apariția ei.

Vindecă scleroza multiplă

În prezent, un tratament pentru rezolvarea bolii nu este, din păcate, disponibil.

Cu toate acestea, există mai multe medicamente aprobate de Food and Drug Administration.

Agenția guvernamentală americană însărcinată cu reglementarea produselor alimentare și farmaceutice a enumerat o serie de tratamente care s-au dovedit a fi capabile să încetinească evoluția bolii.

Acestea sunt așa-numitele „medicamente care modifică scleroza în plăci”, care, totuși, pot avea câteva efecte secundare foarte importante.

Alegerea unui medicament mai degrabă decât a altuia depinde în principal de forma sclerozei multiple.

În plus, nu trebuie să uităm de existența unor medicamente și terapii eficiente în controlul atacurilor.

Și există și tratamente utile pentru gestionarea anumitor simptome tipice ale sclerozei multiple.

Pentru controlul atacurilor de scleroză multiplă, terapiile disponibile sunt unele medicamente cortizonice și plasmafereza.

Acestea din urmă operează separarea plasmei sanguine de elementele corpusculare ale sângelui și par eficiente în tamponarea efectelor simptomelor sclerozei multiple.

Pe de altă parte, în ceea ce privește tratamentul care vizează atenuarea simptomelor, pe lângă utilizarea medicamentelor (cum ar fi cele pentru reducerea spasmelor, sau cele pentru senzația de oboseală cronică), se poate recurge la kinetoterapie.

Acesta din urmă, prin exerciții de întindere și întărire musculară, are funcția de a ameliora problemele motorii și de coordonare, precum și senzația de slăbiciune generală.

Citiți de asemenea

Emergency Live Chiar mai mult... Live: Descărcați noua aplicație gratuită a ziarului dvs. pentru IOS și Android

Scleroza multiplă: care sunt simptomele SM?

Scleroza multiplă: definiție, simptome, cauze și tratament

ALS (scleroza laterală amiotrofică): definiție, cauze, simptome, diagnostic și tratament

Terapii de reabilitare în tratamentul sclerozei sistemice

Diagnosticul sclerozei multiple: ce teste instrumentale sunt esențiale?

ALS ar putea fi oprită, datorită provocării #Icebucketchallenge

Scleroza multiplă recidivantă (RRMS) la copii, UE aprobă teriflunomida

ALS: Au fost identificate noi gene responsabile pentru scleroza laterală amiotrofică

Ce este „sindromul blocat” (LiS)?

Scleroza laterală amiotrofică (ALS): simptome pentru a recunoaște boala

Scleroza multiplă, ce este, simptome, diagnostic și tratament

CT (tomografie axială computerizată): pentru ce este utilizat

Tomografia cu emisie de pozitroni (PET): ce este, cum funcționează și pentru ce este utilizată

Scanări CT, RMN și PET: pentru ce sunt acestea?

RMN, imagistica prin rezonanță magnetică a inimii: ce este și de ce este importantă?

Uretrocistoscopia: ce este și cum se efectuează cistoscopia transuretrală

Ce este Echocolordoppler al trunchiurilor supra-aortice (carotide)?

Chirurgie: neuronavigație și monitorizare a funcției creierului

Chirurgie robotică: beneficii și riscuri

Chirurgia refractivă: pentru ce este, cum se efectuează și ce trebuie făcut?

Scintigrafia miocardică, examenul care descrie starea de sănătate a arterelor coronare și a miocardului

Tomografia computerizată cu emisie de foton unic (SPECT): ce este și când să o efectuăm

Scleroza multiplă: care sunt simptomele, când să mergi la camera de urgență

Sursă

Bianche Pagina

S-ar putea sa-ti placa si