Stenoza arterei carotide: ce este, cum este diagnosticată și cum se intervine

Stenoza arterei carotide – de ce sunt un pericol de luat în considerare? Carotidele drepte și stângi, împreună cu arterele vertebrale, transportă sânge la creier și curg în gât

Ateroscleroza din carotide poate duce la stenoză (îngustare) în aceste vase, care poate fi asimptomatică sau poate provoca următoarele tulburări

  • AIT, adică atacuri ischemice tranzitorii (mai puțin de 24 de ore);
  • RIND, adică atacuri ischemice care durează până la trei zile;
  • AVC (sau ICTUS), adică ischemii care lasă un efect ulterioară de durată.

Ischemia cerebrală, în funcție de zonele afectate, poate da:

  • pierderea bruscă a vederii sau a câmpului vizual la fiecare ochi (amauroză trecătoare);
  • pierderea bruscă a forței sau a senzației la un braț, picior sau jumătate de față;
  • dificultate în articularea cuvintelor (disartrie) cu posibilă amnezie;
  • amețeli severe și bruște;
  • leșin (lipotimie).

Diagnosticul de stenoză carotidiană (sau vertebrală) se face cu ecodoppler, iar diagnosticul este aproape întotdeauna completat cu o scanare CT a creierului și o angiografie a trunchiurilor supraaortice (alternativ cu angiografie magnetică).

De asemenea, ar trebui studiate valorile tensiunii arteriale și ritmul cardiac (Holter, ecocardiogramă, monitorizarea tensiunii arteriale) pentru a evidenția eventualele aritmii care pot provoca, deși cu mecanisme diferite, aceleași simptome ca și stenoza carotidiană.

De o importanță fundamentală în reducerea riscului ischemic este terapia antiplachetă cu medicamente (aspirina, ticlopidină?).

Cu toate acestea, dacă se confirmă stenoze asimptomatice de peste 70-80 %, sau stenoze chiar sub acest procent, dar simptomatice, este necesar tratamentul arterei carotide.

În aceste cazuri, terapia pentru stenoza arterei carotide poate fi de două tipuri:

  • TEA (tromboendoarteriectomie), adică o „curățare” chirurgicală a arterei carotide, care poate fi efectuată și sub anestezie loco-regională;
  • PTA (angioplastie), adică o dilatare cu balon a arterei înguste, care poate fi efectuată sub anestezie locală.

Operația presupune un anumit risc, dar statistic este stabilit că este mai riscant să păstrezi o stenoză carotidiană decât să o tratezi.

Tipul de intervenție depinde de imaginea angiografică și de amploarea și localizarea stenozei.

Citiți și:

Emergency Live Chiar mai mult... Live: Descărcați noua aplicație gratuită a ziarului dvs. pentru IOS și Android

Congresul Național al Consiliului Spaniol de Resuscitare Cardiopulmonară revine pe 25 și 26 noiembrie

Fibrilația atrială: cauze, simptome și tratament

Urgențe cu tulburări de ritm cardiac: experiența salvatorilor din SUA

Ce sunt defectele cardiace congenitale?

Patologii prenatale, malformații cardiace congenitale: atrezie pulmonară

Managementul urgențelor cu stop cardiac

Palpitații: ce le provoacă și ce trebuie făcut

Sindromul scimitar: cauze, simptome, diagnostic, tratament, prognostic și mortalitate

Stenoza carotidiană: ce este și care sunt simptomele?

Stenoza cervicală: simptome, cauze, diagnostic și tratament

Angioplastie coronariană, ce să faci postoperator?

Pacienți cu inimă și căldură: sfatul cardiologului pentru o vară sigură

Salvatorii EMS din SUA vor fi ajutați de pediatri prin realitatea virtuală (VR)

Atac cardiac silențios: Ce este infarctul miocardic silențios și ce presupune?

Boli ale valvei mitrale, avantajele chirurgiei de reparare a valvei mitrale

Angioplastie coronariană, cum se efectuează procedura?

Stenoza congenitală a valvei pulmonare și anomalia Ebstein

Sursa:

Pagine Mediche

S-ar putea sa-ti placa si