Dispepsia: simptome, cauze și tratament

Dispepsia, numită și dispepsie funcțională, este o tulburare foarte enervantă, recunoscută prin diverse simptome precum, de exemplu, umflarea abdominală, arsura sau senzația de sațietate.

Aceste semne pot apărea de obicei atunci când subiectul ține post sau imediat după masă sau indiferent de mese.

Este adesea dificil de interpretat cauzele acestei stări de rău, mulți oameni suferă de dispepsie fără a înțelege motivul și, în consecință, nu sunt siguri cum să o facă față și să o rezolve.

Dar să intrăm în detalii, pornind de la definiția exactă a dispepsiei funcționale și apoi trecând la simptomele acesteia.

Ce este dispepsia funcțională?

Dispepsia, cunoscută și sub denumirea de „digestie lentă”, este denumită clinic „dispepsie funcțională”. Să aflăm de ce.

Cu „dispepsie” ne referim la o tulburare digestivă, în timp ce cu termenul „funcțional” indicăm absența leziunii sau o leziune evidentă în organ.

Această caracteristică presupune, în consecință, faptul că simptomatologia este cauzată doar de o alterare a funcționalității.

Care sunt simptomele dispepsiei funcționale?

Așadar, care sunt simptomele care pot face să se gândească la o dispepsie funcțională și, prin urmare, să alarmeze subiectul care se plânge de aceste tulburări?

Semnalele pe care organismul nostru le poate trimite în caz de dispepsie funcțională vin sub diferite forme.

Acestea sunt în principal simptome „localizate” în stomac și duoden.

Cele mai frecvente sunt:

  • senzație de sațietate timpurie în timpul meselor;
  • umflarea abdominală;
  • halitoza;
  • durere epigastrică (abdomen superior);
  • arsuri la stomac (arsuri la stomac).

La acestea se mai pot adauga si altele precum:

  • greață sau vărsături;
  • senzație de regurgitare;
  • râgâială.

Concentrându-ne pe acestea din urmă, eructația aerului poate fi asociată și cu o adevărată regurgitare a materialului acid care curge din stomac în gură, unde se simte o senzație enervantă de lichid.

Acest sentiment poate duce la nevoia de a vomita pentru a scăpa de disconfort. Respirația urat mirositoare poate fi, de asemenea, un simptom dispeptic.

Stagnarea alimentelor în stomac, de fapt, deja parțial digerată, produce un miros urât care se ridică prin tractul respirator.

Pe lângă aceste tulburări tipice ale dispepsiei, în unele cazuri pot apărea și modificări ale intestinului, care duc la constipație sau diaree.

Acestea sunt disconforturi atribuibile părții gastrointestinale, care pot fi asociate cu altele, de altă natură, precum somnolența postprandială, durerile de cap, scăderea atenției și iritabilitatea.

Care sunt cauzele tulburării?

Întrebarea care apare spontan în acest moment este următoarea: cum este posibil ca sistemul gastrointestinal să fie deteriorat în funcțiile sale provocând tulburări, chiar dacă nu există o cauză organică?

De altfel, acum s-a stabilit că motivația de bază a dispepsiei funcționale, dacă se verifică lipsa oricărei leziuni anatomice în gastroscopie, se bazează tocmai pe o stare de rău emoțional și psihologic, ca de exemplu:

  • stres;
  • anxietate;
  • preocupări de muncă, sentimentale, școlare, economice etc.

La persoanele mai „sensibile” aceste senzații și stări de spirit pot fi „somatizate”, adică transformate de creier în adevărate tulburări fizice, localizate în organism ca în acest caz în tractul gastro-intestinal, dând naștere simptomelor tipice de dispepsie funcțională. care devin acute în unele momente, cum ar fi după masă.

Pot exista complicatii?

Dispepsia funcțională, în general, nu expune subiectul la complicații, chiar dacă tulburarea persistentă ar putea fi un simptom al altor patologii mai grave, precum gastrita, refluxul gastroesofagian, ulcerul gastric, calculii biliari și chiar în unele cazuri poate fi un semn al cancerului de stomac. .

Este deci bine sa verificati intotdeauna aceasta tulburare si sa nu o subestimati deoarece ar putea duce la agravarea unei boli existente.

Există remedii naturiste pentru dispepsia funcțională?

Tratamentele in caz de dispepsie functionala sunt de diverse feluri.

Inainte de a urma tratamentele medicale, mai indicat ar fi recuperarea unui anumit echilibru psihologic, intelegand care sunt sursele care genereaza anxietate si stres pentru a le putea gestiona si reduce.

Prin urmare, sunt recomandate tehnici de relaxare care pot ajuta la atenuarea tensiunilor și astfel la o mai bună digerare a alimentelor.

Ceaiurile și infuziile din plante sunt cele mai clasice remedii naturiste pentru a contracara cele mai frecvente afecțiuni și pentru a promova funcția digestivă normală.

Extractele tipice de plante din infuzii și ceaiuri anti-reflux sau digestive sunt:

  • fenicul;
  • mentă
  • ghimbir;
  • anason;
  • chimion;
  • coada soarba;
  • păpădie.

Așa că una dintre primele măsuri de adoptat este cu siguranță corectarea obiceiurilor alimentare, mâncând încet, evitând excesele alimentare și eliminând din alimentație prăjelile și picantele, alcoolul, cafeaua și băuturile carbogazoase și reducând alimentele grase și dulciurile.

De asemenea, este bine să evitați alimentele foarte calde sau reci. De asemenea, este indicat să mănânci la ore fixe, lăsând poate 3/4 ore să treacă între o masă și alta, pentru a finaliza digestia înainte de a trece la noua masă.

Evitați fumatul și practicarea sporturilor

O altă bună practică de adoptat pentru a atenua tensiunile legate de digestie este aceea de a renunța la fumat și de a face sport, deoarece activitatea fizică dacă este efectuată în mod continuu stimulează peristaltismul și ajută la o digerare mai bună.

Ideal poate fi, de exemplu, să te obișnuiești cu mersul după prânz, în timp ce este mai bine să eviți activitatea fizică intensă după masă, la fel de important este să încerci să nu te culci cu stomacul plin.

Tratament și îngrijire farmacologică

Ca remedii farmacologice, având în vedere componenta psihosomatică a patologiei, pot fi indicate anxiolitice (benzodiazepine) sau antidepresive triciclice în doză mică, în asociere cu psihoterapie, în caz de dispepsie legată de stres.

Dacă durerea devine deosebit de acută sau persistă peste 10 zile, ducând la pierderea poftei de mâncare și a greutății, sau vărsături cu urme de sânge, este indicat să consultați imediat medicul dumneavoastră.

Aceste semnale ar putea fi de fapt un sonerie de alarmă care anunță alte patologii și, prin urmare, o problemă mai gravă.

Dupa efectuarea unei anamnezi atente, adica culegerea tuturor informatiilor utile despre pacient (antecedentele clinice, aspecte ale durerilor acuzate, stilul de viata in general si alimentatie), medicul va efectua examenul fizic.

Acest lucru poate fi suficient pentru a da un diagnostic de dispepsie funcțională, dar nu este suficient pentru a exclude o formă organică și, prin urmare, prezența unei posibile patologii, care este cauza dificultății legate de digestie.

Pe baza rezultatelor examinării, medicul curant va evalua dacă să prescrie teste precum căutarea Helicobacter pylori, radiografie cu bariu, ecografie, endoscopie digestivă (de obicei esofagogastroduodenoscopia), CT sau rezonanță magnetică nucleară.

Dacă unul dintre aceste teste dă feedback pozitiv și anume că există o patologie, specialistul poate solicita alte teste medicale de nivel doi, precum pH-metria în caz de reflux, pentru a caracteriza severitatea acesteia.

In acest fel se va putea evalua ce terapie sa se recomande pacientului, ceea ce va permite si rezolvarea dispepsiei secundare.

Citiți de asemenea

Emergency Live Chiar mai mult... Live: Descărcați noua aplicație gratuită a ziarului dvs. pentru IOS și Android

Dispepsia: ce este, simptome, diagnostic și tratament

Reflux gastro-esofagian: simptome, diagnostic și tratament

Dispepsia funcțională: simptome, teste și tratament

Ridicarea picioarelor drepte: noua manevră pentru a diagnostica boala de reflux gastro-esofagian

Indigestie sau dispepsie, ce să faci? Noile linii directoare

Gastroenterologie: Tratament endoscopic pentru reflux gastro-esofagian

Esofagita: simptome, diagnostic și tratament

Astmul, boala care îți taie respirația

Refluxul gastroesofagian: cauze, simptome, teste pentru diagnostic și tratament

Strategie globală pentru gestionarea și prevenirea astmului

Pediatrie: „Astmul poate avea o acțiune „de protecție” împotriva Covid”

Acalazia esofagiană, tratamentul este endoscopic

Acalazia esofagiană: simptome și cum să o tratezi

Esofagita eozinofilă: ce este, care sunt simptomele și cum să o tratezi

Refluxul gastroesofagian: cauze, simptome, teste pentru diagnostic și tratament

Sindromul intestinului iritabil (IBS): o afecțiune benignă de ținut sub control

Long Covid, studiu în neurogastroenterologie și motilitate: Principalele simptome sunt diareea și astenia

Simptome și remedii ale tusei cu reflux gastro-esofagian

Boala de reflux gastro-esofagian (GERD): simptome, diagnostic și tratament

Sursă

Bianche Pagina

S-ar putea sa-ti placa si