Examinare obiectivă: ce este percuția și de ce se face?

Percuția este o metodă de semeiotică în medicină care constă în baterea tamburului (cu două degete peste un deget mijlociu interpus) pe suprafața corpului pentru a investiga structurile subiacente și, prin urmare, este utilizată în examinarea obiectivă pentru a evalua starea toracelui și a abdomenului.

Percuția este una dintre cele patru metode clasice de examinare clinică, împreună cu inspecția, palparea și auscultarea

Se executa cu degetul mijlociu al unei maini batand toba pe degetul mijlociu al celeilalte maini, care este asezat ferm pe piele acoperind tesutul moale, niciodata pe os.

Există două tipuri de percuție: directă, care folosește unul sau două degete, și indirectă, care folosește degetul mijlociu ca flexor.

Există patru tipuri de sunete de percuție: rezonante, hiper-rezonante, sunet obtuz al coapsei sau obtuz.

Un sunet obtuz „coapsă” indică prezența unei mase solide sub suprafața pielii/fascia tendinoasă/platoul muscular/peritoneu.

Un sunet mai puternic indică cavități goale care conțin aer.

Percuția a fost folosită de secole pentru a face distincția între butoaiele pline și goale de lichior, vin și bere, iar doctorul Joseph Leopold Auenbrugger s-a inspirat din această tehnică de percuție medicală.

Percuția pieptului

Este utilizat pentru a diagnostica hipertrofia cardiacă, pneumotorax, emfizem și alte boli.

Poate fi folosit pentru a stabili mobilitatea respiratorie a toracelui.

Percuția abdomenului

Este folosit pentru a detecta dacă un organ prezintă o „aia” (suprafață de proiecție spre piele) mărită și/sau alterată în sunete.

Se bazează pe principiul discriminării între țesuturi și golurile dintre ele prin vibrațiile pe care țesuturile le emit la percuție.

Sunetul generat este utilizat pentru a determina dacă dimensiunea și natura țesutului de bază sunt normale (și, prin urmare, probabil sănătoase) sau anormale, sugerând o patologie de bază care trebuie investigată cu proceduri suplimentare.

Percuția abdomenului este utilă pentru a detecta:

  • Ascita
  • Cardiomegalie (deși în prezent se preferă ecocardiografia sau vechiul telecore Rx)
  • Hepatomegalie (ficat mărit)
  • Splenomegalie (splină mărită)

Note de percuție

Pe baza percepției tactile și auditive, tonurile/notele care sunt auzite pot fi clasificate astfel:

  • timpanic;
  • Hiper-rezonant (în pneumotorax);
  • Rezonanță Normală / Rezonantă;
  • Rezonanță redusă (masele subiacente, consolidarea-fibroză a țesutului pulmonar);
  • Obtuz (consolidare);
  • Obtuzitate tare, „zgomot de coapsă” (în revărsat pleural).

Citiți și:

Emergency Live Chiar mai mult... Live: Descărcați noua aplicație gratuită a ziarului dvs. pentru IOS și Android

Palparea în examinarea obiectivă: ce este și pentru ce este?

Boli de inimă: ce este cardiomiopatia?

Auscultatia in examenul obiectiv: ce este si pentru ce este?

Inflamații ale inimii: miocardită, endocardită infectantă și pericardită

Murmurări ale inimii: ce este și când trebuie să fii îngrijorat

Sindromul inimii rupte este în plină ascensiune: cunoaștem cardiomiopatia Takotsubo

Ce este un cardioverter? Prezentare generală a defibrilatorului implantabil

Cardiomiopatii: ce sunt și care sunt tratamentele

Sursa:

Medicina Online

S-ar putea sa-ti placa si