Ce este o clisma de bariu cu dublu contrast?
Clisma cu bariu cu dublu contrast este o radiografie a colonului și a rectului care se efectuează mai întâi prin utilizarea unei suspensii de apă și bariu introdusă rectal și apoi prin aer care face posibilă vizibilitatea structurii organului la radiografii. . este introdus, adică colonul în întregime
Cum funcționează clisma cu bariu cu dublu contrast?
Medicul sau asistenta introduce tubul, până la 10 centimetri, în rectul pacientului.
Prin intermediul unei pungi conectate la sonda se introduce apoi treptat lichidul de contrast si apoi aerul, util pentru a permite o mai buna distributie a mediului de contrast.
În timpul examinării, pacientului i se cere de mai multe ori să-și schimbe poziția (pe o parte, pe cealaltă) pentru a permite mediului de contrast să opacizeze întregul colon, astfel încât medicul să poată evalua cel mai bine.
Imaginile intestinului sunt luate grație razelor X și sunt apoi transmise monitorului de raportare.
Pentru ce se folosește clisma cu bariu cu dublu contrast?
Se efectuează de obicei atunci când se suspectează o alterare a rectului sau a colonului, sau în caz de funcționare neregulată a intestinului (debut brusc de constipație, alternând și cu diaree).
Clisma cu bariu cu dublu contrast este folosită pentru a căuta neoplasme și diverticuli (mici pușii în peretele intestinal).
Ce pacienți pot fi supuși testului?
Clisma cu dublu contrast nu se poate face dacă există perforație intestinală sau dacă se suspectează peritonita (inflamația peritoneului, care este membrana care înconjoară intestinul).
Este o examinare care nu se efectuează în timpul sarcinii, deoarece razele X pot provoca leziuni ale fătului.
Este dureros sau periculos?
Nu este un test periculos, dar poate fi enervant.
Introducerea sondei, a lichidului de contrast și a aerului provoacă frecvent dureri abdominale, uneori chiar severe.
Citiți de asemenea
Colonoscopia: ce este, când se face, pregătire și riscuri
Spălarea colonului: ce este, pentru ce este și când trebuie făcută
Rectosigmoidoscopie și colonoscopie: ce sunt și când sunt efectuate
Colita ulceroasă: Care sunt simptomele tipice ale bolii intestinale?
Rata de deces din chirurgia intestinală a Țării Galilor „mai mare decât se aștepta”
Sindromul intestinului iritabil (IBS): o afecțiune benignă de ținut sub control
Infecții intestinale: cum se contractă infecția cu Dientamoeba Fragilis?
Studiul descoperă o legătură între cancerul de colon și utilizarea antibioticelor
Colonoscopia: mai eficientă și mai durabilă cu inteligența artificială
Rezecția colorectală: În care cazuri este necesară îndepărtarea unui tract de colon
Gastroscopie: Pentru ce este examinarea și cum este efectuată
Reflux gastro-esofagian: simptome, diagnostic și tratament
Polipectomia endoscopică: ce este, când este efectuată
Ridicarea picioarelor drepte: noua manevră pentru a diagnostica boala de reflux gastro-esofagian
Gastroenterologie: Tratament endoscopic pentru reflux gastro-esofagian
Esofagita: simptome, diagnostic și tratament
Reflux gastro-esofagian: cauze și remedii
Gastroscopie: ce este și pentru ce este
Boala diverticulară a colonului: diagnosticul și tratamentul diverticulozei colonice
Boala de reflux gastro-esofagian (GERD): simptome, diagnostic și tratament
Diverticuli: Care sunt simptomele diverticulitei și cum să o tratezi
Sindromul intestinului iritabil (IBS): o afecțiune benignă de ținut sub control
Refluxul gastroesofagian: cauze, simptome, teste pentru diagnostic și tratament
Limfomul non-Hodgkin: simptome, diagnostic și tratament al unui grup eterogen de tumori
Helicobacter Pylori: Cum să-l recunoașteți și să îl tratați
Bacteriile intestinale ale unui bebeluș pot prezice obezitatea viitoare
Sant'Orsola din Bologna (Italia) deschide o nouă frontieră medicală cu transplant de microbiote
Microbiota, rolul „porții” care protejează creierul de inflamația intestinală descoperit
Care sunt diferențele dintre diverticulită și diverticuloză?
Când este necesară o colonoscopie cu biopsie?