Ce este colonoscopia?

Colonoscopia este un test de diagnostic care vă permite să examinați suprafața colonului și a rectului prin introducerea, prin anus, a unui tub subțire și flexibil care este avansat lent în timp ce introduce aer pentru a întinde pereții intestinului.

În ultimii ani, pentru a asigura un confort mai bun pacientului, există tendința de a înlocui aerul cu dioxid de carbon (CO2), care are capacitatea de a fi reabsorbit rapid de țesuturi, sau alternativ cu apă, ceea ce permite o mai puțină relaxare a intestinului și , în consecință, o senzație redusă de distensie abdominală pentru pacient.

Colonul este format din ultimii 130-150 de centimetri de intestin, care se termină în rect și anus.

Colonoscopia, care este pregătirea necesară?

Colonul trebuie curățat complet pentru o procedură precisă și completă, prin urmare instrucțiunile trebuie urmate cu strictețe.

Preparatele disponibile variază în ceea ce privește compoziția și volumul de lichide care trebuie luate.

Recent, au fost comercializate preparate care necesita aportul de volume mici, pana la un singur litru de solutie, care in acelasi fel garanteaza o pregatire adecvata pentru examen, cauzand un disconfort mai mic pacientului.

Pot continua să-mi iau medicamentele?

Pacientul trebuie să continue să-și ia medicamentele obișnuite, chiar și în dimineața procedurii.

O excepție sunt suplimentele de fier, care trebuie oprite cu o săptămână înainte de procedură.

În plus, deși aspirina nu trebuie suspendată, dacă luați anticoagulante sau alți agenți antiplachetari (cum ar fi pradaxa, xarelto, eliquis, lixiana, persantin, coumadin, sintrom, plavix sau iscover), va trebui să vă contactați medicul pentru a defini modalitate de suspendare în zilele premergătoare procedurii.

Ce se întâmplă în timpul unei colonoscopii?

Pentru a face procedura mai confortabilă, pacientului i se administrează un sedativ intravenos.

Colonoscopia are o durată medie de aproximativ 15-20 de minute și este în general bine tolerată, dar în timpul procedurii este posibil să apară meteorism tranzitoriu sau crampe.

Dacă medicul consideră că o zonă are nevoie de o evaluare suplimentară, se va face o biopsie (prelevarea unei mostre din mucoasa colonului) pentru analiză microscopică.

Aceste proceduri nu sunt de obicei dureroase.

Ce sunt polipii și de ce sunt îndepărtați?

Polipii sunt umflături, în mare parte benigne, pe suprafața colonului. Dimensiunea lor poate varia de la câțiva milimetri la câțiva centimetri.

Deoarece tumorile încep în general cu un polip, îndepărtarea lor, cunoscută sub numele de „polipectomie”, este un mijloc important de prevenire a cancerului colorectal.

Apoi, orice polipi descoperiți în timpul colonoscopiei vor fi îndepărtați de medic în timpul examenului.

Cu toate acestea, aspectul extern nu permite întotdeauna distingerea unui polip de o formațiune malignă (tumoare), prin urmare, după îndepărtare, acestea trebuie analizate la microscop.

Deși colonoscopia este cea mai precisă metodă de identificare a polipilor de colon și a cancerului, niciun test nu este sigur și există întotdeauna o mică șansă ca leziunile majore să rămână nedetectate.

Acest lucru este valabil mai ales în cazul unui intestin curățat inadecvat.

Ce se întâmplă după colonoscopie?

Pacientul va trebui însoțit acasă și nu va trebui să conducă sau să ia decizii importante în următoarele douăsprezece ore, deoarece capacitatea de judecată și reflexele pot fi încetinite din cauza sedativului administrat.

Pot exista crampe sau meteorism din cauza aerului introdus in timpul examenului.

Toate acestea ar trebui să se termine rapid cu evacuarea gazului.

După examen va fi posibil să mănânci ceva.

Care sunt posibilele complicații ale colonoscopiei?

Colonoscopia și polipectomia sunt în general proceduri sigure. O posibila complicatie este data de perforarea sau laceratia peretelui intestinal, care in acest caz ar putea necesita interventie chirurgicala in cazurile cele mai grave.

Această complicație este foarte rară (1/1000).

Sângerarea poate apărea la locul biopsiei sau polipectomiei, dar este adesea un fenomen nesemnificativ care poate fi tratat endoscopic și numai în cazuri foarte rare poate necesita transfuzii de sânge și tratamente mai invazive (de exemplu, intervenții chirurgicale).

Unii pacienti pot avea probleme cardio-respiratorii in urma administrarii de sedative, sau complicatii datorate bolilor cardiace sau pulmonare.

Moartea este un eveniment extrem de rar în procedurile endoscopice.

Citiți de asemenea

Emergency Live Chiar mai mult... Live: Descărcați noua aplicație gratuită a ziarului dvs. pentru IOS și Android

Colonoscopia: ce este, când se face, pregătire și riscuri

Spălarea colonului: ce este, pentru ce este și când trebuie făcută

Rectosigmoidoscopie și colonoscopie: ce sunt și când sunt efectuate

Colita ulceroasă: Care sunt simptomele tipice ale bolii intestinale?

Rata de deces din chirurgia intestinală a Țării Galilor „mai mare decât se aștepta”

Sindromul intestinului iritabil (IBS): o afecțiune benignă de ținut sub control

Infecții intestinale: cum se contractă infecția cu Dientamoeba Fragilis?

Studiul descoperă o legătură între cancerul de colon și utilizarea antibioticelor

Colonoscopia: mai eficientă și mai durabilă cu inteligența artificială

Rezecția colorectală: În care cazuri este necesară îndepărtarea unui tract de colon

Gastroscopie: Pentru ce este examinarea și cum este efectuată

Reflux gastro-esofagian: simptome, diagnostic și tratament

Polipectomia endoscopică: ce este, când este efectuată

Ridicarea picioarelor drepte: noua manevră pentru a diagnostica boala de reflux gastro-esofagian

Gastroenterologie: Tratament endoscopic pentru reflux gastro-esofagian

Esofagita: simptome, diagnostic și tratament

Reflux gastro-esofagian: cauze și remedii

Gastroscopie: ce este și pentru ce este

Boala diverticulară a colonului: diagnosticul și tratamentul diverticulozei colonice

Boala de reflux gastro-esofagian (GERD): simptome, diagnostic și tratament

Diverticuli: Care sunt simptomele diverticulitei și cum să o tratezi

Sindromul intestinului iritabil (IBS): o afecțiune benignă de ținut sub control

Refluxul gastroesofagian: cauze, simptome, teste pentru diagnostic și tratament

Limfomul non-Hodgkin: simptome, diagnostic și tratament al unui grup eterogen de tumori

Helicobacter Pylori: Cum să-l recunoașteți și să îl tratați

Bacteriile intestinale ale unui bebeluș pot prezice obezitatea viitoare

Sant'Orsola din Bologna (Italia) deschide o nouă frontieră medicală cu transplant de microbiote

Microbiota, rolul „porții” care protejează creierul de inflamația intestinală descoperit

Care sunt diferențele dintre diverticulită și diverticuloză?

Ce este biopsia cu ac de sân?

Când este necesară o colonoscopie cu biopsie?

Ce este o clisma de bariu cu dublu contrast?

Sursă

Humanitas

S-ar putea sa-ti placa si