Tuttu ciò chì avete bisognu di sapè nantu à a macchina CPR automatizata: Resuscitator Cardiopulmonary / Compressor Chest
Risuscitazione cardiopulmonar (CPR): prima di entre in i dettagli di ciò chì hè un compressore di pettu, pruvemu à capisce u pruduttu è a so applicazione, chì vi aiuterà à decide quandu cumprà una macchina CPR.
CHE COS'È A RESUSCITATION CARDIOPULMONAR (CPR) ?
CPR, comunmente cunnisciuta cum'è CPR, hè una tecnica di salvezza utile in parechje emergenze, cum'è l'arrestu cardiacu o l'affucamentu vicinu, induve a respirazione o u battitu di u core di una persona hà firmatu.
Sè avete a paura di praticà a CPR o ùn sò micca sicuru d'eseguisce bè, sapete chì hè sempre megliu pruvà cà di fà nunda.
A sfarenza trà fà qualcosa è fà nunda puderia esse a vita di qualchissia.
A CPR pò mantene u flussu di sangue riccu d'ossigenu à u cervellu è à l'altri organi finu à chì l'assistenza medica d'urgenza pò restaurà un ritmu cardiacu tipicu.
Questu hè impurtante, perchè senza l'ossigenu si pò soffre un dannu cerebrale permanente o mori in menu di 8 minuti.
Solu u 2% di l'adulti in u mondu sanu cumu fà a CPR.
Per ogni minutu chì passa senza CPR è defibrillazione, a probabilità di sopravvivenza di un paziente diminuite da 7-10%.
A rata di survival per l'arrestu cardiacu hè menu di 12%, ma quandu CPR hè amministratu, a rata di survival hè 24-40%, in certi paesi di u mondu ancu più.
Amparate à realizà CPR in una emergenza cardiaca hè a cumpetenza fundamentale per inizià a catena di sopravvivenza.
CHE FARE PRIMA DI EFFETTUARE RESUSCITATION CARDIOPULMONARY (CPR) ?
LISTA DI VERIFICA RCP:
- L'ambiente hè sicuru per a persona?
- Hè a persona cuscente o inconsciente?
Se a persona pare inconsciente, tocca o scuzzulate a spalla di a persona è dumandate à voce alta: "Ste bè?".
Se a persona ùn risponde micca è site cun una altra persona chì pò aiutà, dumandate à una persona per chjamà u 112 o u numeru di emergenza lucale è uttene l'AED (Defibrillatore Esternu Automatizatu), se dispunibule.
Ricurdativi chì cù a legislazione più recente, l'AED sò spartuti in tutti i lochi publichi, cusì ... ùn perde micca a calma è fighjate attentamente intornu à voi.
Pregunte à l'altra persona per inizià a CPR.
Sè vo site solu è avete accessu immediatu à un telefunu, chjamate u 112 o u numeru di emergenza lucale prima di inizià a CPR.
Se hè dispunibule, uttene l'AED.
Appena l'AED hè dispunibule, furnisce un scossa se indicatu da u dispusitivu, poi principià a CPR.
L'istruzzioni nantu à u dispusitivu sò chjaru, ma u dispatcher serà sempre capaci di guidà remotamente.
QUALI SOnu I PASSI PER REALIzzà A RESUSCITAZIONE CARDIOPULMONAR?
Chjamate u 112 o dumandate à qualchissia altru per fà.
Pone a persona nantu à a so spalle è apre a via aerea.
Verificate a respirazione è u pulsu. Se ùn sò micca quì, principià a CPR.
Eseguite 30 compressioni di pettu à un ritmu di 100 per minutu.
Eseguite duie respirazioni di salvezza.
Repetite finu à un ambulanza o AED (Defibrillatore Esternu Automatizatu) arriva.
RICORDATEVI QUELLO MENTRE EFFETTUATE A RESUSCITAZIONE CARDIOPULMONARE (CPR):
ABC di RCP
1) VIE AEREE
Cumu apre a via aerea?
Pone cù cura a persona nantu à a so spalle è ghjinochjenu vicinu à u so pettu.
Inclinate a testa ligeramente in daretu alzendu u mento.
Aprite a bocca è verificate per un obstruczione, cum'è l'alimentu o vomitu.
Eliminate l'obstruczione s'ellu hè soltu.
S'ellu ùn hè micca scioltu, tentativu di afferrallu pò spinghje più in a via aerea.
2) RESPIRAZIONE
Cumu verificà a respirazione?
Portate l'arechja vicinu à a bocca di a persona è ascolta per micca più di 10 seconde.
Se ùn si sente micca respirazione o si sente solu gasps occasionali, principià a risuscitazione cardiopulmonar.
Se una persona hè inconsciente ma respira sempre, ùn fate micca CPR.
Cumu verificà un impulsu?
Pone l'indici è u dito mediu à u latu di u u collu, ghjustu sottu à a mascella è vicinu à a trachea.
Ùn aduprate micca u to pollice.
Se ùn senti micca un pulsu o si senti un pulsu debbule è irregulare, principià a CPR.
U pulsu pò esse verificatu mettendu l'indici è u dite mediu nantu à l'internu di u polzu, à a basa di u polgaru.
3) COMPRESSIONS
Cumu fà e cumpressione?
Corsi – Mettite una manu sopra à l’altra è stringhjela inseme.
Cù u taccu di e mani è i coddi dritti, spinghje forte è veloce in u centru di u pettu, pocu sottu à i capezzoli.
Spingete almenu 5 cm di prufundità.
Cumpressà u pettu à una tarifa di almenu 100 volte per minutu.
Lasciate chì u pettu risata cumpletamente trà compressioni.
zitellu - Pone u taccu di una manu in u centru di u pettu à u livellu di i capezzoli.
Pudete ancu spinghje cù una manu nantu à l'altru.
Spingete almenu 5 cm di prufundità.
Assicuratevi micca di pressu nantu à e coste, perchè sò fragili è propensi à frattura.
Eseguite 30 compressioni di pettu, à un ritmu di 100 per minutu.
Lasciate u pettu à risurrezzione cumpletamente trà e spinte.
Infante - Pone l'indexu è u mediu nantu à u sternu.
Assicuratevi micca di pressu à a fine di u sternu.
Press circa 1.5 inch di prufundità.
Eseguite 30 compressioni, à un ritmu di 100 per minutu.
Lasciate u pettu à risurrezzione cumpletamente trà e spinte.
Per i zitelli, a bocca è u nasu deve esse sigillati durante a respirazione di salvezza.
Pruvate di furnisce da 12 à 20 respirazioni di salvezza per minutu per un zitellu chì ùn respira micca.
Questu hè un respiru di salvezza ogni 3-5 seconde.
QUANDU UTILIZZA A RESUSCITATION CARDIOPULMONAR?
Aduprate CPR quandu un adultu ùn respira micca in tuttu.
Una persona pò avè bisognu di CPR s'ellu smette di respira in una di e seguenti circustanze:
- Arresta cardiacu o attaccu di cori
- Soffiu
- Accidenti di trafficu
- Vicinu à affucà
- Soffiu
- Avvelenamentu
- Overdose di droga o alcolu
- Electrocution da inalazione di fumu
- Sindrome suspettatu di a morte subita di u zitellu
CHE COS’È UNA MACHINA AUTOMATIZATA DI RESUSCITATION CARDIOPULMONAR?
A transizione da a CPR manuale à i compressioni pò esse fatta cù una disrupzione minima grazia à a ligerezza è a facilità d'utilizazione di e macchine CPR.
Eseguenu una RCP efficace, persunalizata, senza mani è ùn si stancanu mai.
Permettenu à i travagliadori sanitari di fucalizza nantu à altre prucedure di salvezza di vita è furnisce un accessu megliu à u paziente.
Permettenu ancu à i salvatori di esse posizionati in modu più sicuru è menu prubabile di ferite.
Un AED pò esse usatu in cunghjunzione cù a macchina CPR.
A macchina pò cuntinuà a compressione di u pettu mentre l'AED hè stallatu.
Tipi di macchine CPR
Macchina CPR a pistone sternale
Stu tipu di macchina CPR furnisce compressioni operandu un pistone per cumpressà u core contr'à a spina, in u listessu modu cum'è CPR manuale.
Hè stabilitu manualmente da u salvatore per furnisce una prufundità di compressione fissa.
Macchina CPR di banda di distribuzione di carica
A banda di distribuzione di carica (LBD) hè un dispositivu di compressione di u pettu circunferenziale chì hè custituitu da una banda di compressione pneumatica o elettrica è un backboard.
U LBD pò esse aduprata da u persunale addestratu apprupriatu in paràmetri specifichi per u trattamentu di l'arrestu cardiacu.
Liggiti ancu
Resuscitation Cardiopulmonary: A Tassa di Cumpressione Per CPR di Adulti, Bambini è Infanti
Arresta Cardiacu: Perchè a Gestione di e Vie Aeree hè impurtante durante a CPR?
Holter Monitor: Cumu Funziona è Quandu hè Necessariu?
Chì ghjè a gestione di a pressione di u paziente? Una Panoramica
Test di inclinazione di a testa, cumu funziona a prova chì investiga e cause di a sincope vagale
Perchè i zitelli anu da amparà CPR: Resuscitation Cardiopulmonary At School Age
Chì ghjè a diffarenza trà a CPR di l'adultu è u zitellu?
CPR è Neonatologia: Resuscitation Cardiopulmonary In The Newborn
Manutenzione di Defibrillatore: AED è Verificazione Funziunale
Mantenimentu di Defibrillator: Cosa da fà per cunfurmà
Defibrillatori: Qual hè a pusizione ghjusta per i pads AED?
Quandu aduprà u Defibrillatore? Scopremu i Ritmi Shockable
Quale pò aduprà u Defibrillator? Qualchì infurmazione per i citadini
Malatie di e Valvule di u Cori: Stenosis Aortica
Chì ghjè a Differenza trà Pacemaker è Defibrillator Subcutaneous?
Chì ghjè un Defibrillatore Implantabile (ICD)?
Cosa hè un cardioverter? Panoramica di u Defibrillatore Implantabile
Pacemaker Pediatric: Funzioni è Peculiarità
Arresta Cardiacu: Perchè a Gestione di e Vie Aeree hè impurtante durante a CPR?
L'ossigenu supplementu: Cilindri è supporti di ventilazione in i Stati Uniti
Malattia di u cori: chì hè a miocardiopatia?
Inflammazioni di u Cori: Miocardite, Endocardite Infettiva è Pericardite
Murmuri di u Cori: Cosa Hè è Quandu Serà Preoccupatu
A Sindrome di u Cuore Spezzatu hè à l'Ascesa: Cunnisciamu a Cardiomiopatia Takotsubo
Cardiomiopatie: ciò chì sò è chì sò i trattamenti
Cardiomiopatia alcolica e aritmogena del ventricolo destro
Differenza trà cardioversione spontanea, elettrica è farmacologica
Chì ghjè a Cardiomiopatia Takotsubo (Sindrome di u Cori Rottu)?
Cardiomiopatia dilatata: ciò chì hè, ciò chì a causa è cumu si tratta
Heart Pacemaker: Cumu Funziona?
Studiu Dice Ossigenu Dannighjante Per I Pacienti Di Attaccu Cardiacu
Cunsigliu Europeu di Rianimazione (ERC), E Linee guida 2021: BLS - Supportu di vita di basa
Defibrillatore Cardioverter Implantabile Pediatricu (ICD): Chì Differenze è Peculiarità?