Tulburări de anxietate: ce sunt și ce trebuie făcut

Tulburările de anxietate aparțin categoriei Tulburărilor de Afectivitate. Afectivitatea ar putea fi definită ca fiind capacitatea sau dorința individului de a răspunde cu modificări subiective afectiv-emoționale la gânduri sau evenimente din realitatea externă și internă (inclusiv corpul): adică este capacitatea de a experimenta emoții cu semnificație, durată, durată, intensitate și ton (frică, durere, simpatie, dragoste, furie etc.)

Răspunsul emoțional diferă evident de la subiect la subiect în raport cu stimulul provocat și cu atât mai mult în raport cu tipul de disponibilitate afectivă „de bază”, sau obișnuită, care poate fi definită și ca stare de spirit sau temperament, care este rezultatul conștient. a unui ansamblu de calități și caracteristici intrinsece constituției persoanei și suma experiențelor, învățării, obiceiurilor dobândite în reglarea adaptativă a moștenirii pulsionale.

Principalele modificări psihopatologice ale Afectivității și definiția Tulburărilor de Anxietate

Printre principalele modificări psihopatologice ale Afectivității se numără Tulburările de anxietate.

Definiția Tulburărilor de Anxietate: sunt tulburări legate și rezultate din anxietatea excesivă, care – din a fi fiziologică, adică o reacție normală la emoții – devine incontrolabilă.

În sine, anxietatea este o apărare naturală specifică speciei a vigilenței în fața pericolului; de fapt, corpul uman este „predispus” să atace și să scape” ori de câte ori Sistemul Nervos Periferic trimite semnale de pericol (= „transducție a informațiilor”) către Sistemul Nervos Central, care – la rândul său – va răspunde la semnal prin pregătirea sistemului muscular. Sistem (pentru activarea neuronilor motori) și Sistemul endocrin (pentru eliberarea de neurotransmițători specifici (catecolamine precum norepinefina și acetilcolina).

Acest răspuns va varia în mod subiectiv în intensitate în funcție de luarea în considerare a aspectelor cognitive și emoționale tipice individului.

Istoricul pentru diagnosticul tulburării de anxietate (factori de risc):

  • Calitatea stilului de viață și condițiile de viață în general, ponderea factorilor de stres
  • Igienă psihică afectată (dietă proastă, tulburări de somn, consum de substanțe nocive sau toxice, abuz de droguri etc.).
  • Anxietate în copilărie
  • Incapacitatea sau dificultatea de a-și ține emoțiile la distanță
  • Stări depresive
  • Astenie

Simptomele tulburărilor de anxietate

  • Frecvența respiratorie alterată (așa-numita respirație „de câine”, cu gura și nu cu nasul, pentru a aduce mai mult oxigen)
  • Tahicardie (accelerarea bătăilor inimii pentru a pompa mai mult sânge pentru a „trimite” organului sau mușchiului)
  • Perhidroză (transpirație neobișnuită pentru a dizolva căldura emoțională)
  • Hiposcialie sau xerostemie (gura uscată)
  • Tremurat și tremur incontrolabil
  • Senzație de sufocare

Clasificarea tulburărilor de anxietate (inclusiv DSM 5)

  • Tulburare de anxietate generalizată
  • Tulburare de panica
  • Stres post traumatic
  • Tulburare obsesiv-compulsive
  • Fobie sociala
  • Fobie specifică

Categoriile de tulburări de anxietate din DSM 5 (Manualul de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale)

Ele sunt separate de Tulburările de anxietate, deoarece vor deveni categorii în sine:

  • Tulburare obsesiv-compulsivă (TOC)
  • Tulburarea de stres posttraumatică (PTSD)

În cadrul Tulburărilor de anxietate sunt separate:

  • Tulburare de panica
  • Atac de panică
  • Agorafobie

În cadrul Tulburărilor de anxietate sunt incluse:

  • Anxietate de separare
  • Mutism selectiv

În TOC sunt incluse:

  • Hoarding Disorder (tezaurizare: tezaurizare, tezaurizare, tezaurizare)
  • Tulburare de excoriație a pielii
  • Trichotilomania (impulsul de a trage și rupe părul)

Diagnosticul tulburărilor de anxietate

  • Crize de anxietate cu debut de cel puțin șase luni
  • Prezența a cel puțin trei simptome
  • Comorbiditate cu depresia
  • Absența cauzei organice
  • Dificultate în controlul emoțional
  • Dificultate în descrierea simptomatologiei („ca și cum...”)
  • Modificarea/inhibarea stilului de viață

Etiologie

  • Factori culturali: mediu, educație. structura personalitatii
  • Factori genetici: predispoziție nu este confirmată științific

Epidemiologie

  • Aproximativ 5-6% din populația lumii, cu debut în tinerețe (în jurul vârstei de 20 de ani).

Distribuția tulburărilor în Italia în 2010 (sursa ESEMeD):

  • Tulburare de anxietate generalizată, tulburare de stres post-traumatic, fobie socială: prezent >2% pe parcursul vieții
  • Tulburare de atac de panică, agorafobie: prezentă într-o măsură de
  • Sex: femeile sunt mult mai expuse riscului. Cauze: caracteristicile hormonilor feminini; susceptibilitate mai mare la evenimentele stresante din viata.

Terapii pentru tulburările de anxietate

Terapie farmacologica:

  • Droguri psihoactive
  • Antidepresive ISRS, adică inhibitori ai recaptării serotoninei
  • Antidepresive SSNRI, adică inhibitori ai recaptării noradrenalinei
  • Antidepresive psihoactive atipice
  • Benzodiazepine, adică medicamente anxiolitice, relaxante musculare, sedative
  • Neuroleptice, adică antipsihotice

Terapii psihologice

  • Terapia de grup
  • Terapia focală
  • Terapie cognitiv-comportamentală
  • Terapia psihodinamică

Terapii recreative:

  • Activitate fizică aerobă
  • yoga
  • Masaj

Bibliografie:

Manuale di Psichiatria, F. Giberti R. Rossi – Piccini e Vallardi, 1983

ESEMeD progetto europeo Studiu european privind epidemiologia tulburărilor mintale, 2010

DSM 5 Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Manuale Diagnostico dei Disturbi Mentali), Raffaello Cortina Editore, 2013

Gli Psicofarmaci, farmacologia e terapia, C. Bellantuono M. Balestrieri, Il Pensiero Scientifico Editore, 1997

Studi clinici e Ricerche personali della professoressa Grazia Aloi

Citiți și:

Emergency Live Chiar mai mult... Live: Descărcați noua aplicație gratuită a ziarului dvs. pentru IOS și Android

Care este diferența dintre anxietate și depresie: să aflăm despre aceste două tulburări mentale răspândite

ALGEE: Descoperirea primului ajutor pentru sănătatea mintală împreună

Salvarea unui pacient cu probleme de sănătate mintală: Protocolul ALGEE

Suport psihologic de bază (BPS) în atacurile de panică și anxietatea acută

Ce este depresia postpartum?

Cum să recunoaștem depresia? Regula celor trei A: astenia, apatia și anhedonia

Depresia postpartum: cum să recunoști primele simptome și cum să o depășești

Psihoza postpartum: cunoașterea ei pentru a ști cum să o tratăm

Schizofrenia: ce este și care sunt simptomele

Nașterea și urgența: complicații postpartum

Tulburare explozivă intermitentă (IED): ce este și cum să o tratezi

Baby Blues, ce este și de ce este diferit de depresia postpartum

Depresia la vârstnici: cauze, simptome și tratament

Sursa:

Pagine Mediche

S-ar putea sa-ti placa si