Diferența dintre catatonie, catalepsie și cataplexie

Catatonia este un sindrom psihopatologic cu bază disociativă, în care acțiunile subiectului se desprind aproape complet de motivațiile raționale și afective, rămânând blocate în atitudini automate, rigide, stereotipe, rezistente la acțiunea externă.

Persoanele catatonice rămân în general staționare în atitudini statuare, tăcute și parcă absorbite în sine, cu ochii închiși, cu expresii faciale „ciudate” și incoerente sau înțepenite.

Catatonia, pacientul catatonic are:

  • pierderea inițiativei motorii;
  • insensibilitate la stimuli externi;
  • tonus muscular crescut în repaus;
  • atitudini care sunt obositoare de menținut în timp, rămânând în posturi statice „de statuie” mult timp;
  • ecopraxia: imitarea automată a actelor care se văd a fi îndeplinite;
  • ecolalia: repetarea ecografică a ultimelor cuvinte auzite rostite de alții;
  • flexibilitate de ceară: posibilitatea de a forța subiectul să-și asume poziții fizice chiar incomode pentru o anumită perioadă de timp, de parcă ar fi statui de ceară;
  • supunerea automată chiar și a comenzilor absurde, absurde și/sau umilitoare (de exemplu, un catatonic și-ar putea bea propria urină dacă i se cere acest lucru);
  • hipokinezie: scăderea marcată a mișcărilor;
  • akinezie: blocarea totală a mișcărilor;
  • stupoare: lipsa funcției cognitive critice combinată cu un nivel de conștiință care duce la incapacitatea parțială sau totală a pacientului de a răspunde la stimuli de bază, cum ar fi durerea;
  • manierism: utilizarea mimetismului facial și corporal hiperbolic, supraîncărcat și nenatural;
  • mutacism: dificultate din partea bolnavului în a pronunța consoanele labiale;
  • repetarea neîntreruptă a propozițiilor („record spart”).

Ei reacționează antagonic (negativism) la comportamentul celor din jur, de exemplu, refuzând mâncarea, doar pentru a mânca spontan atunci când se văd singuri, sau rezistând cu forță la mișcările corpului.

Chiar și stimulii funcțiilor organice sunt rezistați activ: bolnavii nu mănâncă deși le este foame; rețin cu forța fecalele și urina și așa mai departe.

In cursul catatoniei se poate manifesta si o tendinta spre pasivitate, ajungand la catalepsie.

Catalepsia este o afecțiune caracterizată prin tulburări psihomotorii, cum ar fi:

  • rigiditatea corpului, în special a extremităților (brațe și picioare);
  • sensibilitate redusă la durere;
  • flexibilitate ceară.

Catalepsia (sau „catalepsia”) se găsește de obicei în catatonie, la pacienții cu schizofrenie și cu nevroză maniaco-depresivă.

Catalepsia este, de asemenea, observată în tabloul simptomelor bolii Parkinson, epilepsie și anumite tulburări de somn, cum ar fi „sindromul Gélineau”, în care catalepsia este asociată cu narcolepsia.

De asemenea, poate apărea la pacienții complet sănătoși ca răspuns la șocul traumatic extrem.

Prin urmare, poate fi considerat unul dintre numeroasele simptome ale catatoniei, dar poate apărea și la pacienții care NU sunt catatonici: un catatonic are catalepsie, dar cineva care are catalepsie nu este neapărat catatonic.

cataplexie

Cataplexia este o tulburare, în general temporară, care determină o pierdere a tonusului muscular declanșată de obicei de emoții puternice precum plânsul, râsul, bucuria etc. și memoria acestora sau apare întâmplător în timpul zilei.

Poate afecta oameni complet sănătoși care nu au mai avut o criză până acum în viața lor.

Cataplexia poate provoca o slăbiciune ușoară și temporară la subiectul cu insuficiență a membrelor care durează de obicei câteva secunde, dar poate provoca și atonie musculară completă care poate dura până la 30 de minute sau mai mult și da iluzia că pacientul chiar a murit.

În timpul episodului cataplectic, pacientul rămâne pe deplin conștient de ceea ce se întâmplă.

Cauzele acestei tulburări sunt necunoscute, deși se crede că este cauzată de o disfuncție a funcțiilor somn-veghe: de fapt, atunci când apare această tulburare, corpul este ca și cum ar dormi în timp ce mintea este în stare de veghe.

Cataplexia are o durată mai scurtă decât catalepsia și o durată extrem de mai scurtă decât catatonia.

Spre deosebire de ceea ce se întâmplă în general în catatonie și catalepsie, pacientul cu cataplexie – la sfârșitul atacului – raportează că a rămas alert pe toată durata crizei și revine la capacitate motrică maximă în medie mai rapid.

Deși cauzele oricăreia dintre cele trei afecțiuni nu sunt cunoscute cu precizie, în general catalepsia este rezultatul unui șoc emoțional mult mai traumatizant, în timp ce cataplexia rezultă dintr-o emoție mai blândă.

Cataplexia poate apărea la indivizi sănătoși, în timp ce catatonia și catalepsia apar de preferință ca manifestări ale unei psihiatric sau boli neurologice.

Citiți și:

Emergency Live Chiar mai mult... Live: Descărcați noua aplicație gratuită a ziarului dvs. pentru IOS și Android

Stare de conștiință minimă: evoluție, trezire, reabilitare

Scor GCS: Ce înseamnă?

Scala de comă Glasgow (GCS): Cum este evaluat un scor?

Pediatrie, ce este PANDAS? Cauze, caracteristici, diagnostic și tratament

Managementul durerii la pacientul pediatric: cum să abordăm copiii răniți sau care suferă?

Pericardita la copii: particularități și diferențe față de cea a adulților

Stop cardiac în spital: dispozitivele mecanice de compresie toracică pot îmbunătăți rezultatele pacientului

Stresul și suferința în timpul sarcinii: Cum să protejați atât mama, cât și copilul

Durerea cronică și psihoterapie: modelul ACT este cel mai eficient

Heinz Prechtl: Conceptul de optimitate și cele cinci stări ale conștiinței copilului

Sursa:

Medicina Online

S-ar putea sa-ti placa si