Palpitații: ce le provoacă și ce trebuie făcut

Palpitațiile cardiace sunt un simptom comun care poate fi cauzat de diverse probleme de sănătate. Uneori, acestea sunt rezultatul unei afecțiuni cardiace grave, cum ar fi un atac de cord sau aritmia. În alte cazuri, acestea pot fi cauzate de un stil de viață incorect

Cu toate acestea, este important să știți să le recunoașteți, astfel încât să puteți înțelege când este necesar să solicitați sfatul medicului.

Ce sunt palpitațiile?

Palpitațiile (sau palpitațiile inimii) sunt o tulburare caracterizată prin percepția că inima nu bate în ritmul „corect”, ci se accelerează.

Vorbim de palpitații cardiace atât în ​​cazul creșterii frecvenței cardiace (tahicardie), care poate fi cauzată de efort fizic sau emoție, cât și în cazul neregularității ritmului cardiac datorită manifestării extrasistolelor (evocând senzația de o inimă care „își pierde bătăile”).

Palpitațiile pot fi legate de stres, activitate fizică intensă, medicamente sau boală.

De regulă, deși pot fi înfricoșătoare, nu au consecințe asupra sănătății și doar în cazuri rare pot indica o aritmie.

Care sunt simptomele palpitațiilor?

Palpitațiile se caracterizează prin:

  • un salt în bătăile inimii, care dă o senzație de tremur în piept;
  • un ritm anormal al bătăilor inimii
  • o accelerare a acesteia;
  • un ritm complet neregulat.

Aceste senzații pot fi simțite în gât, gât și în general în piept, în mod egal în repaus sau în mișcare.

Dacă durează doar câteva secunde, de obicei nu este nimic de care să vă faceți griji.

Care sunt cauzele palpitațiilor?

Printre principalele cauze organice și non-cardiace ale palpitațiilor putem indica

  • stări emoționale intense, datorate anxietății, stresului sau atacurilor de panică;
  • activitate fizică excesivă;
  • substanțe psihostimulante precum nicotina sau cofeina;
  • utilizarea decongestionantelor nazale pseudoefedrine;
  • febră;
  • modificări hormonale datorate ciclului menstrual, sarcinii sau menopauzei;
  • niveluri ridicate sau scăzute de hormoni tiroidieni;
  • hipertiroidism.

Principalii factori de risc care pot provoca palpitații includ:

  • stres;
  • anxietate, depresie și atacuri de panică;
  • sarcinii;
  • utilizarea medicamentelor psihostimulante;
  • boli de inimă, cu aritmie sau afectare a funcției cardiace.

Palpitații: când să faceți un examen cardiologic?

Dacă palpitațiile sunt resimțite cu o frecvență crescândă, acestea ar putea indica inima suferință și de aceea este o idee bună să faceți un examen cardiologic dirijat aritmologic.

În special, următoarele sunt semne care nu trebuie subestimate

  • dureri toracice;
  • leșin;
  • dificultăți de respirație și respirație șuierătoare;
  • senzație de amețeală sau vertij.

Palpitații: ce teste să faci pentru diagnostic?

Dacă medicul suspectează că cauza este legată de o boală cardiacă, el sau ea poate prescrie anumite teste, cum ar fi:

  • Electrocardiograma (ECG) detectează impulsurile electrice generate de bătăile inimii prin senzori aplicați pe torace, pentru a detecta anomalii care ar putea explica apariția palpitațiilor.
  • Holterul cardiac (sau electrocardiograma dinamică) necesită aplicarea unor electrozi pe torace conectați la un dispozitiv portabil care monitorizează funcționarea inimii timp de 24-72 de ore.
  • Înregistratorul de evenimente, pe de altă parte, este înregistrarea urmei electrocardiografice care monitorizează ritmul inimii prin implantarea unui mic dispozitiv alimentat cu baterie. Examenul se prescrie atunci când aritmiile nu sunt constante, ci discontinue (de ex. apar doar o dată pe săptămână).
  • Ecocardiograma folosește ultrasunetele pentru a înțelege dacă inima are anomalii în ventriculi sau valve.

Pot fi prevenite?

Cel mai eficient mod de a preveni sau de a limita riscul de apariție a palpitațiilor este să urmați câțiva pași:

  • incearca sa scapi de stres, prin tehnici de meditatie, respiratie profunda, exercitii fizice;
  • evitați cofeina și băuturile energizante, care pot accelera bătăile inimii;
  • dacă este prescris de medicul dumneavoastră, utilizați anxiolitice;
  • evita consumul de droguri.

Ce poate fi în spatele palpitațiilor?

Palpitațiile sau palpitațiile cardiace pot ascunde așadar aritmii cardiace care dacă nu sunt interceptate pe termen scurt de către cardiolog pot duce la sincope sau aritmii cardiace precum fibrilația atrială, tahicardia ventriculară sau extrasistola ventriculară.

Fibrilația atrială este, fără îndoială, cea mai frecventă aritmie în populația generală (estimată la 2-3 %). Se caracterizează printr-o bătăi neregulate ale inimii și dacă nu este diagnosticată la timp poate provoca și accident vascular cerebral ischemic.

Extrasistola ventriculară, pe de altă parte, se caracterizează printr-o bătaie suplimentară, care este în general benignă, dar poate duce la cardiomiopatie structurală într-o minoritate de cazuri.

Tahicardia ventriculară este o aritmie de reintrare foarte periculoasă, asociată de obicei cu un infarct miocardic anterior sau cu dilatarea unui ventricul.

Holter ECG de 24 de ore este de obicei suficient pentru a face diagnosticul.

Citiți și:

Emergency Live Chiar mai mult... Live: Descărcați noua aplicație gratuită a ziarului dvs. pentru IOS și Android

Care sunt riscurile sindromului WPW (Wolff-Parkinson-White).

Insuficiență cardiacă și inteligență artificială: algoritm de auto-învățare pentru a detecta semne invizibile pentru ECG

Insuficiență cardiacă: simptome și tratamente posibile

Ce este insuficiența cardiacă și cum poate fi recunoscută?

Inflamații ale inimii: miocardită, endocardită infectantă și pericardită

Găsirea rapidă și tratarea cauzei unui accident vascular cerebral pot preveni mai mult: noi linii directoare

Fibrilația atrială: simptome de care trebuie să fii atent

Sindromul Wolff-Parkinson-White: ce este și cum să-l tratezi

Aveți episoade de tahicardie bruscă? Este posibil să suferiți de sindromul Wolff-Parkinson-White (WPW)

Inima: Ce este un atac de cord și cum intervenim?

Ai palpitații la inimă? Iată ce sunt și ce indică

Sursa:

Humanitas

S-ar putea sa-ti placa si