Fobia socială și de excludere: ce este FOMO (Frica de a pierde afară)?

FOMO, un termen răspândit printre tineri, este un fenomen social legat de digitalizarea vieții de zi cu zi.

Este semnificația Fear Of Missing Out, care corespunde fricii de a pierde sau de a nu participa la o experiență plăcută și plină de satisfacții care implică cunoștințe sau prieteni.

Cum să recunoști FOMO

Principalul sentiment atribuit FOMO este că alții duc vieți mai împlinite decât noi.

FOMO este definit de 2 elemente principale

  • anxietate cu privire la posibilitatea ca alții să aibă experiențe plăcute la care subiectul nu participă;
  • dorința de a fi în permanență în contact cu ceilalți prin intermediul rețelelor sociale, verificând compulsiv rețelele sociale și orice notificări.

Al doilea element este oarecum o consecință a primului și este legat de nevoia de a cerceta constant ce fac alții și ce îi lipsește cuiva.

SĂNĂTATEA COPILULUI: AFLAȚI MAI MULTE DESPRE MEDICHILD Vizitând standul la EXPO DE URGENȚĂ

Cine poate fi afectat

Afectează deopotrivă tinerii și adulții, dar adolescenții de sex masculin sunt cei mai afectați.

Teama de a fi exclus în adolescență este fiziologică; orice baiat care nu este invitat la o petrecere poate experimenta un sentiment de neliniste si disconfort.

Vorbim de FOMO, iar fenomenul devine patologic, atunci când acest sentiment de disconfort afectează funcționarea zilnică a individului.

Cum apare FOMO

FOMO a existat întotdeauna, chiar înainte de apariția tehnologiei digitale. Astăzi, însă, există mult mai multe oportunități de a experimenta acest lucru, deoarece suntem expuși în mod constant experienței altora.

Este ca și cum viețile noastre sunt în mod constant expuse, la fel ca și viețile altora.

Totul a explodat mai mult odată cu crearea poveștilor Instagram care permit un raport zilnic al vieții altor persoane în 24 de ore de la postare: aceasta implică monitorizarea constantă a rețelei sociale și a smartphone-ului.

FOMO apare, așadar, din incapacitatea de a participa la activitățile împărtășite de prieteni și cunoscuți; în alte cazuri, însă, poate apărea fără implicarea altora.

În acest caz, teama de a fi exclus provine din faptul că există prea multe opțiuni de a-și petrece timpul liber.

Dacă există atât de multe opțiuni din care să alegeți, acest lucru poate duce la percepția că experiențele pe care le au alți oameni sunt mai bune și mai interesante.

Individul își pierde simțul realității și se bazează pe interpretarea postărilor din rețelele sociale.

Libertatea de alegere, și deci prezența mai multor opțiuni, generează în individul cu FOMO senzația de a nu fi făcut cea mai bună alegere, lăsând un sentiment de anxietate și inadecvare.

Simptomele FOMO

FOMO este strâns legat de dependența de smartphone-uri și se caracterizează prin:

  • hipercontrol compulsiv al smartphone-ului;
  • trebuie să fie conectat în mod constant;
  • incapacitatea de a se abține de la citirea notificărilor.

Se caracterizează prin nevoia de a actualiza constant paginile web și, din punct de vedere cognitiv, FOMO se caracterizează prin gânduri obsesive despre a fi conectat.

Numai atunci când această nevoie devine constantă și extremă poate duce la afecțiuni patologice:

  • anxietate socială;
  • nivel ridicat de stres:
  • nemulţumire;
  • insomnie;
  • simptome depresive anxioase.

Cauzele

Studiile care au fost efectuate asupra FOMO arată că cauzele se găsesc în încercarea de a satisface una dintre nevoile de bază ale ființei umane: sociabilitatea.

Încercarea de a satisface această nevoie poate duce la suprasolicitarea rețelelor sociale.

Cei care nu se simt suficient de conectați cu ceilalți folosesc noile tehnologii la nivel compensatoriu.

Prin urmare, persoanele care își subestimează viața și au o stimă de sine scăzută au mai multe șanse să dezvolte FOMO.

Cum să preveniți sau să tratați FOMO

Trebuie în primul rând să ne amintim că pe rețelele de socializare avem tendința de a supraestima fericirea și succesul celorlalți.

Nu vedem starea reală a celeilalte persoane, dar vedem ceea ce vor ceilalți să vedem.

Este fiziologic să ai regrete, să fii indecis și să-ți fie frică că ai făcut o alegere greșită.

Prin urmare, FOMO poate fi contracarat prin:

  • conștientizarea prezentului: cei care trăiesc cu frica de a pierde ceva sunt ca și cum ar fi întotdeauna proiectați în viitor sau în trecut, le este greu să rămână în aici și acum. Exercițiile de meditație Mindfulness sunt așadar o cale recomandabilă și viabilă pentru toți oamenii;
  • reduce confruntarea socială;
  • a invata sa accepti sentimentele de singuratate: singuratatea nu este neaparat ceva de care trebuie sa scapam sau de care sa fugim, dar a-i dedica timp este primul pas catre dobandirea unei autonomii mai mari.

În sfârșit, putem spune că a fost creată o antiteză cu cuvântul FOMO și anume JOMO, bucuria de a pierde.

Cheia pentru a contracara acest fenomen în creștere în rândul tinerilor este să acceptăm realitatea așa cum este, să trăiești momentul fără anxietatea de a rata ceva.

Citiți de asemenea

Emergency Live Chiar mai mult... Live: Descărcați noua aplicație gratuită a ziarului dvs. pentru IOS și Android

Facebook, dependența de rețelele sociale și trăsăturile de personalitate narcisistă

Anxietatea socială: ce este și când poate deveni o tulburare

Nomofobie, o tulburare mentală nerecunoscută: dependență de smartphone

Psihologi: Mai întâi au fost basmele, astăzi TikTok și Instagram, dar copiii dorm mai puțin

Pediatrie / ARFID: Selectivitate alimentară sau evitarea la copii

Pediatrii italieni: 72% dintre familiile cu copii cu vârste între 0 și 2 ani fac acest lucru la masă cu telefoane și tablete

Tulburările de alimentație la copii: este vina familiei?

Tulburări de alimentație: corelația dintre stres și obezitate

Alarma medicilor pediatri: „Din ce în ce mai mulți copii și adolescenți cu „depresie socială”

Hipocondria: când anxietatea medicală merge prea departe

Eco-anxietate: Efectele schimbărilor climatice asupra sănătății mintale

Anxietate: Un sentiment de nervozitate, îngrijorare sau neliniște

Anxietate patologică și atacuri de panică: o tulburare comună

Anxiolitice și sedative: rol, funcție și management prin intubare și ventilație mecanică

Psihoza nu este psihopatie: diferențe în simptome, diagnostic și tratament

Gestionarea tulburărilor mentale în Italia: Ce sunt ASO și OTS și cum acționează respondenții?

Medicina Yale: De ce funcționează telesănătatea pentru îngrijirea sănătății mintale

Sursă

GSD

S-ar putea sa-ti placa si