Hipertonia: din ce boli poate fi un simptom important?
Hipertonia, numită și hipertonie musculară sau hiperton muscular, indică o creștere a tonusului muscular. Poate apărea atât când mușchiul este în repaus, cât și în timpul activității fizice
Această afecțiune poate afecta și un anumit mușchi sau o zonă anatomică sau poate fi generalizată la întregul corp.
Dacă hipertonia este pronunțată, se mai numește și spasticitate.
Hipertonia: ce este?
Termenul de hipertonie este adesea folosit ca sinonim pentru hiperstenia musculară.
În realitate, acestea sunt două lucruri diferite.
Hiperstenia indică de fapt o creștere a forței musculare și poate fi însoțită de hipertonus muscular.
Există mai multe tipuri de hipertonie:
- Hipertonia musculară piramidală: apare atunci când există o leziune a căii piramidale, adică mănunchiul de fibre nervoase legat de controlul mișcărilor voluntare. Această afecțiune este prezentă în numeroase boli, cum ar fi scleroza laterală amiotrofică (ALS), siringomielia și diverse spinal boli ale cordonului. Hipertonia afectează în general mușchii extensori ai membrelor inferioare și mușchii flexori ai membrelor superioare.
- Hipertonia musculară extrapiramidală: aceasta este cauzată de afectarea sistemului extrapiramidal, adică a căii nervoase motor care reglează tonusul muscular și postura corpului. Această problemă apare de obicei la pacienții cu boala Parkinson și afectează mușchii extensori și flexori.
Hipertonia: cauzele
Hipertonia este de obicei legată de alte boli precum scleroza multiplă, boala Parkinson, accidentul vascular cerebral, tumorile măduvei spinării și boala Chagas, din care este un simptom comun.
Poate apărea și în cazuri de paralizie cerebrală infantilă, pelagra, poliomielita, sindrom serotoninergic, siringomielie și în cazuri de boli genetice ereditare, de exemplu sindromul Edwards (trisomia 18).
Hipertonie: simptomele
Hipertonia se caracterizează printr-o creștere a tonusului muscular care poate fi observată cu ușurință la testul obiectiv.
Există de obicei o rigidizare care face dificilă întinderea pasivă a mușchilor.
Tulburarea este, de asemenea, asociată cu alte semne clinice, cum ar fi scăderea forței musculare, rezistență slabă la efort, oboseală ușoară, durere la nivelul gât, piept, spate sau zona lombară, dificultăți de memorie și de concentrare, tulburări urinare, sexuale sau intestinale.
Mai general, hipertonia este însoțită de o stare generală de rău, cu pierderea reflexelor, dificultăți motorii și dureri.
Hipertonia: diagnosticul
Hipertonia este un simptom asociat cu numeroase patologii, motiv pentru care este important să consultați un medic pentru a efectua o anamneză corectă.
Medicul va efectua apoi o serie de analize pentru a exclude diferitele patologii care sunt legate de hipertonia musculară.
Testele de laborator, imagistica prin rezonanță magnetică, tomografia computerizată, raze X, mielografie, teste posturale, teste vestibulare, electromiografie și electroencefalografie sunt de obicei prescrise pentru a diagnostica această problemă, în funcție de cerințele medicului curant.
Odată ce cauza hipertoniei a fost identificată, se poate efectua un tratament specific.
Citiți de asemenea
Leziuni cerebrale: ce este un accident vascular cerebral ischemic?
Urgențe legate de accident vascular cerebral: Ghidul rapid
Managementul accidentului vascular de urgență: intervenție asupra pacientului
Acțiune de prim ajutor: Acțiuni de recunoaștere și ajutor
Ischemia: ce este și de ce provoacă un accident vascular cerebral
Accident vascular cerebral, recunoașterea celor 3 tipuri diferite: simptome, diagnostic și tratament
Cum se manifestă un accident vascular cerebral? Semne de care trebuie să fii atent
Sindromul Benedikt: cauze, simptome, diagnostic și tratament al acestui accident vascular cerebral
Ce este o scală pozitivă a accidentului vascular cerebral prespital din Cincinnati (CPSS)?
Pacient cu accident vascular cerebral acut: evaluarea vasculară cerebrală
Scleroza multiplă: care sunt simptomele, când să mergi la camera de urgență
Scleroza multiplă: care sunt simptomele SM?
Terapii de reabilitare în tratamentul sclerozei sistemice
Diagnosticul sclerozei multiple: ce teste instrumentale sunt esențiale?
ALS ar putea fi oprită, datorită provocării #Icebucketchallenge
Scleroza multiplă recidivantă (RRMS) la copii, UE aprobă teriflunomida
ALS: Au fost identificate noi gene responsabile pentru scleroza laterală amiotrofică
Ce este „sindromul blocat” (LiS)?
Scleroza laterală amiotrofică (ALS): simptome pentru a recunoaște boala
Scleroza multiplă, ce este, simptome, diagnostic și tratament
CT (tomografie axială computerizată): pentru ce este utilizat
Tomografia cu emisie de pozitroni (PET): ce este, cum funcționează și pentru ce este utilizată
Scanări CT, RMN și PET: pentru ce sunt acestea?
RMN, imagistica prin rezonanță magnetică a inimii: ce este și de ce este importantă?
Stadiile bolii Parkinson și simptomele asociate
Examenul geriatric: pentru ce este și în ce constă
Boli ale creierului: tipuri de demență secundară
Când este externat un pacient din spital? Indicele și scara de alamă
Demență, hipertensiune arterială legată de COVID-19 în boala Parkinson
Boala Parkinson: identificate modificări ale structurilor cerebrale asociate cu agravarea bolii
Relația dintre Parkinson și Covid: Societatea Italiană de Neurologie oferă claritate
Boala Parkinson: simptome, diagnostic și tratament
Boala Parkinson: simptome, cauze și diagnostic
Boala Parkinson: Cunoaștem bradikinezia
Boala Parkinson: cauze, simptome, tratamente și remedii inovatoare