Tuse: ce o cauzează și cum să o tratezi

Tusea este o expirație rapidă forțată cu glotă închisă, voluntară sau reflexă, care are ca scop curățarea căilor respiratorii de corpi străini sau iritanți.

Tipuri de tuse

O tuse poate fi

  • uscat (neproductiv)
  • productiv, cu expulzare prin spută a materialului mucos mai mult sau mai puțin purulent.

Poate fi și el

  • acută: durează mai puțin de 3 săptămâni;
  • subacută: durează între 3 și 8 săptămâni;
  • cronică: durează mai mult de 8 săptămâni.

Abordarea pacientului cu tuse trebuie să urmeze un criteriu de diagnostic care vizează excluderea proceselor subiacente grave

Acest proces începe cu un istoric atent (obișnuința de fumat, expunerea profesională la substanțe toxice, administrarea de inhibitori ECA) și un test obiectiv amănunțit.

Adesea un istoric și un examen obiectiv sunt suficiente pentru a explica cauza tusei; dacă nu sunt, cauzele sunt investigate mai amănunțit cu analize de laborator și instrumentale precum o radiografie toracică sau teste ale funcției respiratorii.

Cauzele tusei

Cele mai frecvente cauze ale tusei acute sunt:

  • infecții ale tractului respirator superior
  • sinuzita;
  • pneumonie.

Cele mai frecvente cauze ale tusei cronice, pe de altă parte, sunt reprezentate de:

  • bronșită cronică;
  • sinuzita;
  • hiperreactivitatea căilor respiratorii după rezolvarea unei infecții respiratorii virale sau bacteriene;
  • reflux gastroesofagian;
  • boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC).

Simptomele nu trebuie subestimate

În prezența tusei, semnele de avertizare care nu trebuie subestimate sunt

  • dispnee (dificultate de respirație)
  • hemoptizie (sputa amestecată cu sânge);
  • pierdere în greutate;
  • febră persistentă.

Tratament și terapie

Tratamentul tusei constă în tratarea cauzei.

La nivel farmacologic există

  • antitusogene, precum codeina, care actioneaza asupra centrului tusei prin deprimarea acestuia si reducand astfel tusea;
  • expectorante, cum ar fi n-acetilcisteina, care reduc vâscozitatea secrețiilor facilitând expectorația acestora cu tuse;
  • bronhodilatatoare, cum ar fi ipratropiu, sau corticosteroizi inhalatori, care pot fi eficienți pentru tusea secundară infecției tractului respirator superior sau în astm.

De ce tusea crește seara

Noaptea, tusea este mai frecventă datorită activării mai mari a sistemului parasimpatic (tendința de constrângere a bronhiilor) decât a sistemului simpatic (tendința de dilatare a bronhiilor), ceea ce determină relaxarea mușchilor netezi, oferind o rezistență mai mare la fluxul de oxigen.

În plus, la pacienții cu reflux gastro-esofagian, culcarea duce la un flux crescut de material gastric în tractul respirator superior, provocând iritații care declanșează tusea.

Pentru astfel de pacienti sunt indicate reguli de comportament precum neconsumarea alimentelor acide (gemuri, ciocolata, portocale) inainte de culcare, precum si evitarea mancatului imediat inainte de culcare.

Dacă aceste măsuri de precauție încă nu sunt suficiente, medicamentele anti-reflux trebuie luate înainte de culcare.

Citiți de asemenea

Emergency Live Chiar mai mult... Live: Descărcați noua aplicație gratuită a ziarului dvs. pentru IOS și Android

Bronșiolită: simptome, diagnostic, tratament

Durerea toracică la copii: cum să o evaluăm, ce o cauzează

Bronhoscopie: Ambu a stabilit noi standarde pentru endoscopul de unică folosință

Bronșiolita la vârsta pediatrică: virusul respirator sincițial (VRS)

Simptomele bronșiolitei la sugari și copii. Cum este tratat?

Boli sezoniere pediatrice: rinită infecțioasă acută

Pediatrie: Ce să faci în caz de febră mare la copii?

Boli sezoniere: ce să mănânci când ai gripă?

Plăci în gât: Cum să le recunoașteți

Amigdalita: simptome, diagnostic și tratament

Dureri în gât: cum să diagnosticați gâtul streptococ?

Durere în gât: când este cauzată de streptococ?

Faringoamigdalita: simptome și diagnostic

Vaccin antigripal pentru copii? Pediatri: „Fă-o acum, epidemia a început deja”

Pediatrie / Febră recurentă: Să vorbim despre boli autoinflamatorii

Febra Q: ce este, cum să o diagnosticăm și cum să o tratezi

Alergiile respiratorii: simptome și tratament

Creșterea RSV (Virus respirator sincițial) servește ca memento pentru gestionarea adecvată a căilor respiratorii la copii

Sinuzita acută și cronică: simptome și remedii

Simptome și remedii ale rinitei alergice

Alergii respiratorii sau alimentare: la ce se referă testul înțepător și la ce servește?

Șocul anafilactic: ce este și cum să-i faceți față

Sinuzita: cum să recunoașteți durerea de cap care vine din nas

Sinuzita: cum să o recunoașteți și să o tratați

Vaccin antigripal pentru copii? Pediatri: „Fă-o acum, epidemia a început deja”

Rinită, inflamație a membranelor mucoase nazale

Febră mare, ce să faci?

Febră mare la copii: ce este important de știut

Ce este bronhoscopia și când este utilizată?

Echo-Doppler al vaselor: caracteristici și limitări ale metodei

Astmul bronșic: simptome și tratament

Bronșită: simptome și tratament

Bronșiolită: simptome, diagnostic, tratament

Durerea toracică la copii: cum să o evaluăm, ce o cauzează

Bronhoscopie: Ambu a stabilit noi standarde pentru endoscopul de unică folosință

Detresă respiratorie: Care sunt semnele de detresă respiratorie la nou-născuți?

Pediatrie de urgență / Sindromul de detresă respiratorie neonatală (NRDS): cauze, factori de risc, fiziopatologie

Sindromul de detresă respiratorie (ARDS): terapie, ventilație mecanică, monitorizare

Sursă

GSD

S-ar putea sa-ti placa si