Falsuri care sunt aproape de inimile noastre: boli de inimă și mituri false

Există multe mituri despre bolile de inimă. Să vedem pe câțiva dintre ei împreună

Nu este adevărat, de exemplu, că bolile de inimă afectează doar bărbații: aproximativ o treime afectează femeile (chiar dacă cifra este supusă unei anumite regionalizări).

Bolile sistemului circulator sunt pe primul loc în clasamentul cauzelor de mortalitate la femei, în timp ce sunt pe locul doi la bărbați.

Simptomele unui infarct pot varia la bărbați și femei, motiv pentru care este esențial să știi să recunoști semnele care îl identifică; nu mai puțin important este să urmezi un stil de viață corect, atât în ​​ceea ce privește alimentația, cât și pentru desfășurarea activităților fizice, până la menținerea unui nivel scăzut de stres.

Mituri legate de vârstă

Nu este adevărat că bolile de inimă apar doar la persoanele în vârstă, dar este adevărat că riscul de a avea probleme cardiace crește odată cu înaintarea în vârstă.

Unele probleme cardiace sunt congenitale, iar fiind prezente încă de la naștere este posibil să le diagnosticăm imediat, dar ar putea fi identificate și la vârsta adultă când apar primele simptome.

Alte boli, precum: cardiomiopatiile, problemele valvelor cardiace și tulburările de ritm cardiac, pot afecta pe oricine, indiferent de vârstă.

Trebuie spus că alegerile făcute la o vârstă fragedă, precum activitatea fizică, alimentația adecvată și fumatul, vor avea repercusiuni asupra inimii de-a lungul anilor.

De asemenea, nu trebuie subestimat să faci controale regulate.

De asemenea, este fals să crezi că bolile de inimă au simptome și, prin urmare, dacă acestea din urmă nu apar, înseamnă că nu suferi de boli de inimă.

Hipertensiunea arterială și colesterolul crescut, factori de risc pentru boli de inimă, sunt asimptomatice.

Adesea ne dăm seama că suferim din cauza ei atunci când sunt declanșate evenimente care ar putea prezenta un risc pentru viață, cum ar fi un atac de cord și un accident vascular cerebral.

Tot in acest caz, va fi esential sa faceti controale medicale pentru a verifica daca valorile se incadreaza in norma.

Dimpotrivă, tratamentele care vizează ținerea sub control a tensiunii arteriale și a colesterolului trebuie urmate pentru a reduce factorii de risc.

Diabetul este, de asemenea, un factor de risc pentru bolile de inimă și trebuie ținut sub control prin respectarea unui stil de viață sănătos.

Persoanele cu diabet zaharat sunt mai predispuse să dezvolte boli de inimă, hipertensiune arterială și să fie supraponderali.

Este greșit să presupunem că oboseala și senzația de respirație sunt normale odată cu înaintarea în vârstă

Deși este adevărat că organismul se modifică odată cu înaintarea în vârstă, va fi indicat să consultați un medic dacă aveți simptome precum: dureri în piept, dificultăți de respirație, palpitații, oboseală, amețeli, umflarea membrelor inferioare și dureri la nivelul picioarelor atunci când mers pe jos sau urci scarile, crestere rapida in greutate.

Aceste simptome pot fi semne ale problemelor cardiace sau ale vaselor de sânge care sunt mai ușor de tratat dacă sunt detectate devreme.

Mituri false legate de familiaritatea bolilor de inimă

Este greșit să presupunem că având antecedente familiale de boli de inimă, este imposibil de evitat.

Prevenirea și verificările periodice sunt esențiale pentru monitorizarea factorilor de risc pentru a identifica cu promptitudine orice probleme.

Din nou, importanța respectării unui stil de viață sănătos nu trebuie trecută cu vederea.

Este incorect să credem că a te simți bine este același lucru cu a nu avea boli de inimă.

Activitatea fizică regulată ajută la reducerea riscului de boli de inimă, dar bolile de inimă se pot dezvolta în continuare.

Există afecțiuni moștenite, cum ar fi colesterolul și bolile musculare ale inimii, care ar putea prezenta un risc, indiferent de cum te simți.

Apneea în somn provoacă opriri ale respirației în timpul nopții, afectând profunzimea și calitatea somnului.

Dacă respirația se oprește, va exista o lipsă de oxigen în organism.

Creșterea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac; lipsa repetată de oxigen ar putea afecta inima.

Antrenamentul prin ridicarea greutăților grele în timp ce îți ții respirația îți pune presiune pe inimă.

Cu toate acestea, antrenamentul moderat de forță este benefic, deoarece crește forța musculară și rezistența.

În plus, o intensitate medie ameliorează mușchiul inimii și reduce tensiunea arterială.

Pacienții cu boli de inimă ar trebui să discute cu medicul lor tipul de antrenament recomandat.

Mai multe boli pot provoca demență

Acestea includ și bolile vasculare care se află la originea așa-numitei demențe vasculare.

Ateroscleroza, o alterare patologică a arterelor, poate provoca această formă de demență.

Creierul nu va primi suficientă aprovizionare cu sânge și acest lucru va duce la moartea celulelor creierului.

Insuficiența cardiacă și fibrilația atrială cresc, de asemenea, riscul de demență vasculară.

Funcția cardiacă redusă va determina alterarea aportului de sânge cerebral.

Se crede că consumul regulat de cafea nu este dăunător sănătății.

Unele studii au arătat că cafeaua reduce riscul de boli cardiovasculare, dar mecanismul de acțiune al cafelei asupra organismului nu este complet clar.

Scufundarea în apă rece este riscantă pentru pacienții sănătoși; schimbarea bruscă a temperaturii va supune organismul la un efort mare care va duce la o creștere amețitoare a tensiunii arteriale.

Pentru cei cu boli de inima, acest șoc termic s-ar putea dovedi fatal.

La un moment dat, telefoanele mobile puteau reprezenta un pericol pentru stimulatoarele cardiace; astazi acestea din urma au o ecranare mai buna impotriva radiatiilor si prin urmare telefoanele mobile nu mai reprezinta o problema.

Supunerea regulată a controalelor medicale și respectarea unui stil de viață corect sunt importante pentru prevenirea bolilor de inimă și pentru sănătate în general.

Citiți de asemenea

Emergency Live Chiar mai mult... Live: Descărcați noua aplicație gratuită a ziarului dvs. pentru IOS și Android

Miocardiopatia: ce este și cum să o tratezi?

Tromboza venoasă: de la simptome la medicamente noi

Murmurul cardiac: ce este și care sunt simptomele?

Manevre de resuscitare cardiopulmonară: managementul compresorului toracic LUCAS

Tahicardia supraventriculară: definiție, diagnostic, tratament și prognostic

Identificarea tahicardiei: ce este, ce provoacă și cum să interveni asupra unei tahicardii

Infarctul miocardic: cauze, simptome, diagnostic și tratament

Insuficiența aortică: cauze, simptome, diagnostic și tratament al insuficienței aortice

Boala cardiacă congenitală: ce este bicuspidia aortică?

Fibrilația atrială: definiție, cauze, simptome, diagnostic și tratament

Fibrilația ventriculară este una dintre cele mai grave aritmii cardiace: haideți să aflăm despre aceasta

Flutter atrial: definiție, cauze, simptome, diagnostic și tratament

Ce este Echocolordoppler al trunchiurilor supra-aortice (carotide)?

Ce este Loop Recorder? Descoperirea telemetriei acasă

Holter cardiac, caracteristicile electrocardiogramei de 24 de ore

Ce este Echocolordoppler?

Arteriopatia periferică: simptome și diagnostic

Studiu electrofiziologic endocavitar: În ce constă acest examen?

Cateterismul cardiac, ce este acest examen?

Echo Doppler: Ce este și pentru ce este

Ecocardiograma transesofagiană: în ce constă?

Ecocardiograma pediatrică: definiție și utilizare

Boli de inimă și sonerii de alarmă: angina pectorală

Sursă

Magazin de defibrilatoare

S-ar putea sa-ti placa si