Boli de inimă: ce sunt angioplastia coronariană, stenturile și bypass-urile
Angioplastia coronariană este procedura prin care se dilată un vas de sânge obturat cu ajutorul unui balon plasat acolo unde apare problema; este umflat pentru a recrea spațiul necesar pentru curgerea sângelui
In unele cazuri, pe langa angioplastie, poate fi necesara implantarea unui stent, o mica plasa metalica asemanatoare unui tub care, odata extinsa, va fi aderata de peretele vasului pentru a-l dilata astfel incat sangele sa poata curge. .
Problemele coronariene sunt cele care implică alimentarea deficitară a inimii cu sânge și oxigen, care rezultă din obstrucțiile în arterele inimii, arterele coronare.
Va fi necesar să se intervină pentru restabilirea fluxului sanguin prin intermediul revascularizării miocardice.
De obicei, se folosesc intervenții precum bypass-ul coronarian și angioplastia coronariană, în funcție și de nevoile pacienților.
Până la începutul anilor 1970, se folosea doar operația de bypass; angioplastia a preluat controlul odată cu apariția noilor tehnologii și a procedurilor mai puțin invazive, care nu necesitau anestezie generală, dar puteau fi efectuate sub anestezie locală.
Procedura de angioplastie coronariană presupune inserarea unui fir în artera radială a încheieturii mâinii, și nu mai din artera femurală ca în trecut, care va fi condusă spre artera coronară.
Se va introduce un fir metalic, care va fi trecut la obstacol, iar pe acel fir se va rula un balon până când acesta este poziționat în zona obstacolului.
Balonul va fi apoi umflat și va fi plasat un alt balon cu un stent metalic deasupra.
Se va umfla și al doilea balon prevăzut cu un stent, care se va deschide și va permite vasului să rămână deschis; un stent este o proteză metalică microscopică, al cărei scop este să mențină un vas deschis la un blocaj care s-ar fi putut forma în interiorul acestuia și care încetinește și riscă să blocheze fluxul sanguin.
Angioplastia va fi folosită atunci când blocajele afectează secțiuni scurte ale arterelor coronare individuale; este o operatie cu minim invazivitate si care ofera rezultate pe termen lung.
Dacă, în schimb, sunt implicate cele trei ramuri principale sau mai multe segmente, se va recurge la bypass.
În cazurile în care ambele proceduri pot fi utilizate, alegerea va fi făcută de cardiologi și chirurgi cardiaci în funcție de riscurile și beneficiile pentru pacientul în cauză.
Procedura de angioplastie dureaza intre 15 si 60 de minute, in functie de complexitatea cazului.
Se va efectua sub anestezie parțială, deși în cazuri excepționale poate fi necesară utilizarea anesteziei generale.
Chirurgia bypass-ului coronarian constă în crearea unui fel de punte vasculară, după îndepărtarea unei artere mamare sau a unei ramuri de venă safenă, pentru a ocoli obstrucția și/sau îngustarea arterelor coronare astfel încât să se restabilească fluxul sanguin către miocard.
Chirurgia bypass-ului coronarian este o operație care se efectuează pe cord deschis după toracotomie; este mult mai invazivă decât angioplastia dar va permite intervenția acolo unde există ocluzie severă și un număr mare de artere coronare obstrucționate.
În urma operației, poate fi necesar să se recurgă la tratament farmacologic deoarece, întrucât stentul este un corp străin, va fi necesar să se aștepte ca acesta să fie acoperit de țesutul vasului.
În acest timp, se vor utiliza agenți antiplachetari pentru a inhiba trombocitele și agregarea lor; agregare care ar putea provoca un cheag chiar în zona în care este grefat stentul.
Pe lângă agenții antiplachetari, se putea administra și aspirina, dar în doze mici.
Citiți de asemenea
Angioplastie coronariană, cum se efectuează procedura?
Angioplastia și stentarea membrelor inferioare: ce este, cum se efectuează și ce rezultate are
Angioplastia carotidiană și stentarea: despre ce vorbim?
Angioplastia coronariană transluminală percutanată (PTCA): ce este?
Chirurgia anevrismului: Chirurgie deschisă tradițională
Fibrilația atrială: simptome de care trebuie să fii atent
Angioplastie coronariană, ce să faci postoperator?
Ce este bypass-ul aortobifemoral? O imagine de ansamblu
Miocardiopatia: ce este și cum să o tratezi?
Tromboza venoasă: de la simptome la medicamente noi
Boala cardiacă congenitală cianogenă: transpunerea marilor artere
Murmurul cardiac: ce este și care sunt simptomele?
Ritmul cardiac: ce este bradicardia?
Bloc de filiale: cauzele și consecințele de luat în considerare
Manevre de resuscitare cardiopulmonară: managementul compresorului toracic LUCAS
Tahicardia supraventriculară: definiție, diagnostic, tratament și prognostic
Identificarea tahicardiei: ce este, ce provoacă și cum să interveni asupra unei tahicardii
Infarctul miocardic: cauze, simptome, diagnostic și tratament
Insuficiența aortică: cauze, simptome, diagnostic și tratament al insuficienței aortice
Boala cardiacă congenitală: ce este bicuspidia aortică?
Fibrilația atrială: definiție, cauze, simptome, diagnostic și tratament
Flutter atrial: definiție, cauze, simptome, diagnostic și tratament
Ce este Echocolordoppler al trunchiurilor supra-aortice (carotide)?
Ce este Loop Recorder? Descoperirea telemetriei acasă
Holter cardiac, caracteristicile electrocardiogramei de 24 de ore
Arteriopatia periferică: simptome și diagnostic
Studiu electrofiziologic endocavitar: În ce constă acest examen?
Cateterismul cardiac, ce este acest examen?
Echo Doppler: Ce este și pentru ce este
Ecocardiograma transesofagiană: în ce constă?
Ecocardiograma pediatrică: definiție și utilizare
Boli de inimă și sonerii de alarmă: angina pectorală
Falsuri care sunt aproape de inimile noastre: boli de inimă și mituri false
Apneea în somn și bolile cardiovasculare: corelația dintre somn și inimă