Apneea în somn și bolile cardiovasculare: corelația dintre somn și inimă
Sindromul de apnee obstructivă în somn produce o oxigenare slabă a sângelui; acest lucru va afecta, în timp, întregul organism, în special inima, și va provoca apariția unor boli precum: hipertensiune arterială, diabet, obezitate, infarct și accident vascular cerebral.
Apneea în somn și riscurile cardiace
Riscurile cardiovasculare asociate cu apneea obstructivă în somn sunt mari, mai ales dacă nu sunt tratate corespunzător.
Cei care dorm între 5 și 6 ore pe noapte, și care sunt afectați de apneea în somn, sunt mai predispuși la boli cardiovasculare și metabolice, având ca rezultat creșterea factorilor de risc.
Aproximativ 5% din populația globală este afectată de apneea în somn; la cei peste 40 de ani, însă, apneea în somn are o incidență de 15%.
Apneea obstructivă în somn apare atunci când există o oprire temporară a respirației.
Durează câteva secunde, dar se poate repeta de mai multe ori în timpul somnului.
Apneea de somn netratată are consecințe foarte grave asupra organelor, inclusiv asupra inimii, creierului și chiar asupra vaselor de sânge.
Simptome și diagnostic
Somnolența, epuizarea, lipsa de concentrare și sforăitul sunt doar câteva dintre simptomele apneei obstructive de somn.
Aceste simptome nu sunt imediat legate de apneea în somn și nu sunt considerate periculoase.
Apneea obstructivă în somn determină o reducere bruscă și intermitentă a saturației de oxigen din sânge și determină activarea crescută a sistemului nervos simpatic, ceea ce contribuie la dezvoltarea hipertensiunii arteriale, bolilor coronariene, aritmiilor, insuficienței cardiace, accidentului vascular cerebral, intoleranței la glucoză și diabetului.
Pentru a diagnostica afecțiunea, va fi necesară efectuarea polisomnografiei la un centru specializat în tulburări de somn, cu analiza combinată a funcției respiratorii neurologice și cardiovasculare.
Severitatea apneei în somn este evaluată prin indicele apnee-hipopnee (AHI), care se referă la numărul mediu de apnee și hipnee pe oră de somn.
Apnee în somn și hipertensiune arterială
Apneea de somn va determina o creștere a tensiunii arteriale în timpul zilei.
Pe timpul nopții, apneele și hipopneele provoacă o creștere a tensiunii arteriale și a activității sistemului nervos simpatic.
Pentru aceeași tensiune arterială, persoanele care suferă de astfel de apnee au ritm cardiac mai rapid, variabilitate redusă a ritmului cardiac și variabilitate crescută a tensiunii arteriale.
Toți indicatorii de risc cardiovascular crescut.
Apneea în somn, riscuri cardiovasculare și accident vascular cerebral
S-a dovedit științific că există o corelație între apneea în somn și bolile cardiovasculare, inclusiv aritmiile, bolile coronariene și infarctul miocardic.
Nu numai hipertensiunea arterială este cea care apneea obstructivă de somn poate duce la boli cardiovasculare.
Apneea obstructivă în somn crește semnificativ riscul de accident vascular cerebral și deces.
Aproximativ 20% dintre pacienții cu apnee obstructivă de somn au, de asemenea, episoade nocturne de angină pectorală.
Sindromul de apnee obstructivă în somn este adesea asociat cu multipli factori de risc coronarian, inclusiv diabet, obezitate viscerală sau fumat.
Aproape jumătate dintre persoanele cu insuficiență cardiacă cronică au apnee obstructivă în somn, acestea vor avea o supraviețuire semnificativ redusă în comparație cu alți pacienți cu aceeași problemă.
Aproximativ 50% dintre pacienții cu fibrilație atrială au apnee în somn, la fel ca 30% dintre persoanele care au suferit un atac de cord.
Aceasta înseamnă că cei care manifestă că suferă de apnee obstructivă în somn au de două ori mai multe șanse de a avea complicații cardiace sau evenimente precum atac de cord sau accident vascular cerebral.
Prin urmare, va fi crucial să aveți un diagnostic prompt și precis.
Cardiologul sau specialistul care tratează orice patologii care afectează sistemul cardiovascular trebuie să colaboreze cu profesioniști experți în afecțiuni ale are pentru a avea un diagnostic rapid și exhaustiv.
Abordarea terapeutică ar trebui să includă o alimentație corectă, activitate fizică și eliminarea obiceiurilor nesănătoase precum fumatul și consumul de alcool.
Nu este recomandat să dormiți în decubit dorsal, iar utilizarea dispozitivelor pentru monitorizarea tensiunii arteriale și îmbunătățirea prognosticului cardiovascular poate fi necesară.
De aceea, este indicat, având în vedere corelațiile dintre apneea în somn și riscurile cardiovasculare, să se efectueze controale la specialiști în tulburări de somn pentru a evita complicațiile chiar și grave.
Citiți de asemenea
Miocardiopatia: ce este și cum să o tratezi?
Tromboza venoasă: de la simptome la medicamente noi
Boala cardiacă congenitală cianogenă: transpunerea marilor artere
Murmurul cardiac: ce este și care sunt simptomele?
Manevre de resuscitare cardiopulmonară: managementul compresorului toracic LUCAS
Tahicardia supraventriculară: definiție, diagnostic, tratament și prognostic
Identificarea tahicardiei: ce este, ce provoacă și cum să interveni asupra unei tahicardii
Infarctul miocardic: cauze, simptome, diagnostic și tratament
Insuficiența aortică: cauze, simptome, diagnostic și tratament al insuficienței aortice
Boala cardiacă congenitală: ce este bicuspidia aortică?
Fibrilația atrială: definiție, cauze, simptome, diagnostic și tratament
Flutter atrial: definiție, cauze, simptome, diagnostic și tratament
Ce este Echocolordoppler al trunchiurilor supra-aortice (carotide)?
Ce este Loop Recorder? Descoperirea telemetriei acasă
Holter cardiac, caracteristicile electrocardiogramei de 24 de ore
Arteriopatia periferică: simptome și diagnostic
Studiu electrofiziologic endocavitar: În ce constă acest examen?
Cateterismul cardiac, ce este acest examen?
Echo Doppler: Ce este și pentru ce este
Ecocardiograma transesofagiană: în ce constă?
Ecocardiograma pediatrică: definiție și utilizare
Boli de inimă și sonerii de alarmă: angina pectorală
Falsuri care sunt aproape de inimile noastre: boli de inimă și mituri false