Atelectazie: simptome și cauze ale colapsării zonelor pulmonare
Termenul de atelectazie se referă la colapsul uneia sau mai multor zone ale plămânului asociat cu o pierdere de volum. În condiții normale, când se inspiră, plămânii se umplu de aer
Acest aer călătorește către alveole, micile cavități situate la capătul bronhiolelor care sunt responsabile pentru a permite schimbul de gaze între aer și sânge.
În cazul atelectaziei, acești mici saci de aer se dezumflă și nu se pot umfla corect și/sau absorb suficient aer și oxigen.
Dacă boala afectează o zonă suficient de mare, sângele poate să nu primească suficient oxigen, ceea ce poate declanșa diverse probleme de sănătate.
În general, nu pune viața în pericol, dar în unele cazuri trebuie tratată rapid.
Atelectazia: ce este
Atelectazia este una dintre cele mai frecvente complicații respiratorii după intervenția chirurgicală.
Este, de asemenea, o posibilă complicație a altor probleme respiratorii, inclusiv fibroză chistică, tumori pulmonare, leziuni toracice, lichid în plămâni și slăbiciune respiratorie.
Atelectazia poate îngreuna respirația, mai ales dacă cineva suferă deja de boală pulmonară.
Tratamentul depinde de cauza și severitatea colapsului.
Atelectazie pulmonară, simptome
Care sunt semnele și simptomele? Dacă atelectazia afectează doar o zonă mică a plămânilor, este posibil ca persoana să nu aibă nici măcar simptome.
Dar dacă afectează zone mai mari, plămânii nu se pot umple cu suficient aer și nivelul de oxigen din sânge poate scădea.
Când se întâmplă acest lucru, pot apărea simptome enervante și neplăcute, inclusiv:
- dificultăți de respirație (respirație scurtă; respirație rapidă, superficială; respirație șuierătoare);
- ritmul cardiac crescut;
- tuse;
- dureri toracice;
- decolorare albăstruie a pielii și buzelor.
Dacă aveți aceste simptome și aveți dificultăți de respirație, trebuie să vă consultați medicul pentru diagnostic și tratament.
Rețineți că și alte afecțiuni, inclusiv astmul și emfizemul, pot provoca dureri în piept și probleme de respirație.
De ce un plămân se poate prăbuși
Atelectazia poate fi declanșată de mulți factori: potențial, orice afecțiune care îngreunează respirația adâncă sau tusea poate duce la colapsul plămânului.
Atelectazia poate rezulta din obstrucția căilor respiratorii (numită atelectazie obstructivă) sau din presiunea din afara plămânului (atelectazie non-obstructivă).
Cel mai frecvent motiv pentru care oamenii dezvoltă această boală este intervenția chirurgicală.
Trebuie știut că anestezia poate afecta capacitatea pacientului de a respira normal sau de a tuse, deoarece modifică tiparul normal de respirație și afectează schimbul de gaze pulmonare.
Toate acestea pot determina dezumflarea sacilor de aer (alveole).
În plus, durerea care este adesea experimentată în urma intervenției chirurgicale poate face respirația profundă dureroasă: ca urmare, cineva poate fi înclinat să adopte o respirație continuă și superficială, ceea ce poate favoriza dezvoltarea bolii.
Aceasta explică de ce aproape toți cei care au suferit o intervenție chirurgicală majoră dezvoltă o formă mai mult sau mai puțin severă de atelectazie.
Alte cauze posibile ale acestei patologii sunt:
- traumatisme toracice, de exemplu o cădere sau un accident de mașină, care împiedică o persoană să respire adânc (din cauza durerii), care poate provoca compresia plămânilor;
- presiune la nivelul toracelui: presiune exercitată asupra plămânilor, care poate depinde de o masă tumorală în afara bronhiei, de o tumoră din interiorul bronhiei, care provoacă obstrucția căilor respiratorii. De fapt, dacă aerul nu poate trece de blocajul prezent, partea afectată a plămânului se poate prăbuși;
- acumularea de mucus în căile respiratorii, care poate provoca blocarea fluxului de aer. Acest eveniment apare de obicei în timpul și după intervenția chirurgicală, deoarece tusea nu este posibilă în astfel de cazuri. În plus, medicamentele administrate în timpul intervenției chirurgicale determină oamenii să respire mai puțin profund, astfel încât secrețiile normale se adună în căile respiratorii. Aspirarea plămânilor în timpul intervenției chirurgicale ajută la curățarea acestora, dar uneori nu este suficient. dopurile de mucus sunt, de asemenea, frecvente la copii, persoanele cu fibroza chistica si in timpul crizelor severe de astm;
- inhalarea de obiecte mici, cum ar fi o arahide, capacul unui biro, o jucărie mică, care împiedică aerul să curgă liber;
- alte boli pulmonare, cum ar fi pneumonia, revărsările pleurale (fluid în jurul plămânilor) și insuficienta respiratorie sindrom (RDS).
Atelectazia nu trebuie confundată cu pneumotoraxul, o altă afecțiune care provoacă în mod obișnuit un plămân colaps.
Este prezența aerului între plămâni și peretele toracic.
Atelectazia, factorii de risc
Factorii care cresc probabilitatea de a dezvolta această boală includ:
- varsta inaintata
- orice condiție care face dificilă înghițirea;
- izolarea la pat cu rare schimbări de poziție;
- boli pulmonare, cum ar fi astmul, BPOC, bronșiectazia sau fibroza chistică;
- intervenții chirurgicale recente abdominale sau toracice;
- anestezie generală recentă;
- mușchii respiratori slabi din cauza distrofiei musculare, spinal leziunea cordonului sau o altă afecțiune neuromusculară;
- utilizarea medicamentelor care pot provoca o respirație superficială;
- durere sau leziuni care pot face dureroasă tusea sau provoacă respirație superficială, inclusiv dureri de stomac sau fractură de coastă;
- fumatul de tigara.
Ce este implicat în atelectazie
O zonă mică de atelectazie, în special la un adult, este de obicei vindecabilă.
Cu toate acestea, trebuie să știți că această boală poate da naștere la următoarele complicații
- un nivel scăzut de oxigen în sânge (hipoxemie). Atelectazia îngreunează plămânii transportul de oxigen către sacii de aer (alveole) și astfel către restul corpului;
- pneumonie: riscul de pneumonie continuă până la dispariția atelectaziei. Acest lucru se datorează faptului că prezența mucusului într-un plămân prăbușit poate duce la infecție;
- insuficiență respiratorie: pierderea unui lob sau a unui plămân întreg, în special la un sugar sau la persoanele cu boli pulmonare, poate pune viața în pericol.
Prevenirea atelectaziei postoperatorii
Unele cercetări sugerează că efectuarea de exerciții de respirație profundă și antrenamentul muscular poate reduce riscul de a dezvolta atelectazie după operație.
În plus, mulți pacienți aflați în spital primesc un dispozitiv numit spirometru stimulativ care îi poate încuraja să respire adânc, prevenind și tratând astfel atelectazia.
Dacă fumezi, îți poți reduce riscul de a dezvolta afecțiune renunțând la fumat înainte de orice operație.
Atelectazia la copii este adesea cauzată de blocarea căilor respiratorii.
În astfel de cazuri, pentru a reduce riscul de atelectazie, nu lăsați obiectele mici la îndemâna copiilor.
ȚI VRĂ SĂ CUNOAȘTI RADIOEMELE? VIZITAȚI CABINA RADIO DE SALVARE LA EXPO DE URGENȚĂ
Citiți de asemenea
Dispozitive de inserție oarbă a căilor respiratorii (BIAD)
Examenul pneumologic, ce este și pentru ce este? Ce face medicul pneumolog?
Terapia cu oxigen-ozon: pentru ce patologii este indicată?
Oxigenul hiperbar în procesul de vindecare a rănilor
Tromboza venoasă: de la simptome la medicamente noi
Ce este canularea intravenoasă (IV)? Cei 15 pași ai procedurii
Canula nazală pentru oxigenoterapie: ce este, cum este fabricată, când să o folosești
Emfizemul pulmonar: ce este și cum să-l tratezi. Rolul fumatului și importanța renunțării
Emfizemul pulmonar: Cauze, Simptome, Diagnostic, Teste, Tratament
Astmul bronșic extrinsec, intrinsec, ocupațional, stabil: cauze, simptome, tratament
Un ghid pentru boala pulmonară obstructivă cronică BPOC
Bronșiectazie: ce sunt acestea și care sunt simptomele
Bronșiectazie: cum să o recunoașteți și să o tratați
Vasculita pulmonară: ce este, cauze și simptome
Bronșiolită: simptome, diagnostic, tratament
Durerea toracică la copii: cum să o evaluăm, ce o cauzează
Bronhoscopie: Ambu a stabilit noi standarde pentru endoscopul de unică folosință
Ce este boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC)?