Proceduri de restabilire a ritmului cardiac: cardioversie electrică
Cardioversia electrică, CVE, este o procedură terapeutică utilizată pentru a restabili ritmul cardiac normal la pacienții care suferă de fibrilație atrială, flutter sau tahicardie și la care cardioversia farmacologică nu a fost eficientă.
Cardioversie electrică – când este nevoie
Cea mai frecventă cauză a acestui tip de anomalie este boala cardiacă; uneori pacientul percepe alterarea, dar adesea observă doar consecințele acesteia, cum ar fi palpitații, slăbiciune, amețeli, leșin și astenie.
Frecvența cardiacă ridicată cauzată de aceste aritmii dăunează mușchiului miocardic deoarece, dacă persistă, duc la o reducere a funcției contractile și la reducerea fracției de ejecție; o fracție de ejecție care ne permite să evaluăm eficacitatea funcției de pompă a inimii și este un bun indicator al contractilității miocardice.
În cazul fibrilației atriale, lipsa contractilității atriale determină circulația anormală a sângelui în cavitățile cardiace, iar în aritmiile care durează mai mult de 48 de ore se pot forma trombi în anumite părți ale atriului; trombi care se pot fragmenta și dispersa în circulația arterială în urma reluării contractilității atriale, provocând accidente vasculare cerebrale și/sau embolii.
O anamneză precisă asupra momentului de apariție a simptomelor joacă un rol decisiv asupra terapiei care trebuie adoptată; dacă trec mai mult de 48 de ore de la apariția simptomelor, este obligatorie întreprinderea unei perioade de terapie anticoagulantă la finalul căreia cardioversia electrică poate fi efectuată în siguranță, minimizând astfel riscurile cardio-embolice.
Există două tipuri de cardioversie, cardioversie electrică și cardioversie farmacologică
Cardioversia electrică utilizează șocuri electrice generate de Defibrilatoare și transmisă pacientului prin intermediul unor electrozi aplicați pe torace.
Cardioversia farmacologică, pe de altă parte, presupune administrarea de medicamente antiaritmice specifice.
Cardioversia este de obicei un tratament planificat, care are loc într-un centru spitalicesc, dar fără spitalizare.
De altfel, la finalul tratamentului, dacă totul a decurs bine, pacientul poate fi deja externat și se poate întoarce acasă.
Cardioversia electrică este în general bine tolerată chiar și de către pacienții vârstnici și nu este periculoasă
Nu este contraindicat la pacienții cu stimulatoare cardiace sau defibrilatoare implantabile.
Contraindicațiile sunt legate de anestezia completă necesară cardioversiei electrice externe, pentru a scuti pacientul de durerea și senzația de șoc electric la inimă.
Riscurile procedurii sunt minime și complicațiile rare; poate provoca arsuri ale pielii in zona in care se aplica electrozii in cazul cardioversiei electrice externe si o scadere temporara a tensiunii arteriale.
După tratament poate apărea un ritm cardiac anormal.
Dacă trombii sunt prezenți în atriul stâng al inimii, aceștia se pot detașa și se pot muta în alte regiuni în urma șocului, provocând embolie.
Din acest motiv, cardioversia electrică este precedată de o ecocardiogramă transesofagiană și de terapie cu medicamente anticoagulante.
RADIOUL SALVAVITORILOR DIN LUMEA? ESTE RADIOEMS: VIZITAȚI-ȘI STOBUL LA EXPO DE URGENȚĂ
Efectuarea cardioversiei electrice
Cardioversia electrică programată este o procedură care necesită internarea la Spitalul de Zi.
Înainte de efectuarea cardioversiei electrice, medicul cardiolog informează pacientul despre procedură și începe pregătirea după semnarea consimțământului informat.
Pentru a evita pușcăturile de durere cauzate de descărcarea electrică, se va face sedare profundă cu hipnoinductori, iar în unele cazuri, având în vedere utilizarea unor medicamente specifice, va fi chemat medicul anestezist.
Cardioversia electrică presupune eliberarea de șocuri electrice cu un defibrilator prin intermediul a două plăci metalice adezive plasate pe toracele pacientului; aceste plăci sunt poziționate: subclavear drept – apical stâng sau antero-posterior.
Odată stabilită sedarea, cardiologul, ajustându-se în funcție de greutatea pacientului, va selecta energia de descărcare necesară și va sincroniza livrarea șocului cu tendința electrocardiogramei; șocul trebuie efectuat pe vârful R deoarece dacă ar apărea pe unda T ar putea provoca apariția unor aritmii maligne.
După constatarea parametrilor vitali, medicul procedează la eliberarea șocului; dacă ritmul nu este restabilit de primul șoc, până la trei șocuri pot fi repetate prin creșterea treptată a joulii.
Trecerea curentului electric determină contracția imediată a celulelor miocardice prin resetarea circuitelor anormale, permițând restabilirea ritmului sinusal.
Restabilirea ritmului cardiac normal apare în 75-90% din cazuri în fibrilația atrială cu debut recent și 90-100% în cazurile de aritmie flutter.
Trezirea pacientului prin monitorizarea parametrilor vitali ai acestuia
Convalescența după cardioversie electrică nu necesită precauții speciale și vă puteți întoarce la activitățile zilnice după 24 de ore, dacă nu vă indică altfel de către medicul dumneavoastră.
Este necesar să urmați cu atenție terapia de întreținere prescrisă, fie că este vorba de medicamente anticoagulante și, dacă este necesar, de medicamente antiaritmice.
Pentru a evita recăderile, este utilă adoptarea unui stil de viață sănătos: reducerea pe cât posibil a stresului, eliminarea fumatului și alcoolului și menținerea activității fizice regulate.
Citiți de asemenea
Diferența dintre cardioversia spontană, electrică și farmacologică
„D” pentru morți, „C” pentru Cardioversiune! - Defibrilarea și fibrilarea la pacienții copii
Inflamații ale inimii: care sunt cauzele pericarditei?
Știind că tromboza intervine asupra cheagului de sânge
Proceduri pacient: Ce este cardioversia electrică externă?
Creșterea forței de muncă a EMS, instruirea laicilor în utilizarea AED
Infarct: caracteristici, cauze și tratament al infarctului miocardic
Frecvența cardiacă alterată: palpitații
Inima: Ce este un atac de cord și cum intervenim?
Ai palpitații la inimă? Iată ce sunt și ce indică
Palpitații: ce le provoacă și ce trebuie făcut
Stop cardiac: ce este, care sunt simptomele și cum să interveni
Electrocardiograma (ECG): Pentru ce este, când este nevoie
Care sunt riscurile sindromului WPW (Wolff-Parkinson-White).
Insuficiență cardiacă: simptome și tratamente posibile
Ce este insuficiența cardiacă și cum poate fi recunoscută?
Inflamații ale inimii: miocardită, endocardită infectantă și pericardită
Fibrilația atrială: simptome de care trebuie să fii atent
Sindromul Wolff-Parkinson-White: ce este și cum să-l tratezi
Ce este cardiomiopatia Takotsubo (sindromul inimii rupte)?
Boli de inimă: ce este cardiomiopatia?
Inflamații ale inimii: miocardită, endocardită infectantă și pericardită
Murmurări ale inimii: ce este și când trebuie să fii îngrijorat
Sindromul inimii rupte este în plină ascensiune: cunoaștem cardiomiopatia Takotsubo
Infarct, câteva informații pentru cetățeni: care este diferența cu stopul cardiac?
Infarct, predicție și prevenire datorită vaselor retiniene și inteligenței artificiale
Electrocardiograma dinamică completă în funcție de Holter: ce este?
Analiza aprofundată a inimii: imagistica prin rezonanță magnetică cardiacă (CARDIO – RMN)
Palpitații: ce sunt, care sunt simptomele și ce patologii pot indica
Astmul cardiac: ce este și ce este un simptom