Fibrilația atrială: clasificare, simptome, cauze și tratament
Fibrilația atrială apare atunci când atriile, din care provine ritmul cardiac, nu se contractă într-o manieră sincronă și, prin urmare, „tremură” sau fibrilează, adică bate foarte rapid și neregulat
Sângele nu este pompat eficient în restul corpului, în urma căruia cineva se poate simți foarte slăbit sau obosit sau poate experimenta senzații cardiace incomode, cum ar fi bătăile accelerate sau neregulate ale inimii.
Fibrilația atrială poate fi:
- Paroxistic (ocazional) – durează de la câteva minute până la câteva zile, dar se rezolvă spontan.
- Persistent – nu se rezolvă spontan, ci cu administrarea de terapie medicamentoasă sau eliberarea unui anumit șoc electric (cardioversiune) pentru a restabili ritmul cardiac normal.
- Permanent – prezent în mod continuu și nu se rezolvă cu terapie medicamentoasă sau cardioversie
Fibrilația atrială (FA) este cea mai frecventă tulburare de ritm cardiac.
RADIOUL DE SALVARE A LUMII? ESTE RADIOEMS: VIZITAȚI-ȘI STOBUL LA EXPO DE URGENȚĂ
Fibrilația atrială este definită ca o bătaie a inimii care devine neregulată și accelerată (tahiaritmie)
Printre persoanele cu vârsta peste 40 de ani, unul din patru poate avea un episod de fibrilație atrială în timpul vieții rămase.
Uneori, acesta rămâne singurul eveniment, în timp ce în alte cazuri aritmia tinde să se repete.
Mai ales în stadiile incipiente, episoadele tind să se oprească spontan, de obicei în câteva zile; mai târziu, durata lor crește și vor fi necesare intervenții pentru a le opri.
Caracteristicile fibrilației atriale variază de la individ la individ
Unii oameni nu experimentează deloc simptome, adesea de ani de zile, în timp ce pentru alții simptomele se schimbă de la o zi la alta, motiv pentru care tratarea împreună a simptomelor și a fibrilației atriale este departe de a fi simplă.
Un dispozitiv de monitorizare continuă poate oferi medicului o imagine clinică mai completă, permițându-i să implementeze un tratament mai țintit.
Cauzele fibrilației atriale
Cauzele fibrilației atriale sunt adesea neclare.
În unele cazuri, fibrilația atrială se datorează anomaliilor congenitale ale inimii sau leziunilor structurii inimii în urma unui atac de cord sau a unei boli valvulare.
Chiar și persoanele fără probleme cardiace pot dezvolta fibrilație atrială.
- Vârsta (riscul crește odată cu vârsta; după vârsta de 40 de ani, unul din patru persoane poate avea un episod aritmic)
- Boli de inimă (atac de cord anterior, insuficiență cardiacă, boli valvulare etc.)
- Hipertensiune arterială
- Boli extracardiace (plamani, tiroida)
- Abuzul de alcool
- Istoric familial (rar)
Într-un număr mic de cazuri (aproximativ unul din zece), aritmia apare fără o cauză aparentă și, prin urmare, este definită ca „izolat” (halo).
FORMARE: VIZITAȚI STABUL CONSULTANTILOR MEDICALI DMC DINAS ÎN EXPO DE URGENȚĂ
Simptomele fibrilației atriale
Fibrilația atrială se poate manifesta prin următoarele simptome:
- Senzație de accelerare a bătăilor inimii
- Senzații de „fâlfâit”, adesea numite palpitații, care pot include bătăi neregulate, puternice sau foarte intense ale inimii
- Pierderea conștienței, amețeli sau amețeli
- Oboseală, dispnee sau slăbiciune
- Disconfort sau durere în piept
La unii indivizi, plângerile pot fi foarte ușoare sau chiar absente și ocazional aritmia este descoperită în timpul unui examen medical efectuat din alte motive.
În prezența simptomelor sau semnelor sugestive de fibrilație atrială, este indicat ca medicul de familie să trimită pacientul la consultație cu un electrofiziolog (un cardiolog care se ocupă de aritmii cardiace); în cazurile mai grave este necesar accesul rapid la departamentul de urgență.
Factorii de risc și consecințele fibrilației atriale
Factori de risc controlabili
- Colesterol ridicat
- Hipertensiune arterială
- Boala de inima
- Fumatul
- Excesul de greutate
- Cafeină
- Abuzul de alcool
- Stil de viata sedentar
- Anumite medicamente
- Apnee în somn
Factori de risc necontrolați
- Istorie de familie
- Îmbătrânirea
- Defecte cardiace congenitale
Un accident vascular cerebral din 4 este cauzat de fibrilația atrială și este mult mai sever decât un accident vascular cerebral cauzat de alte cauze
Riscul de a suferi un AVC nu este același la toți indivizii și crește odată cu vârsta înaintată, prezența diabetului zaharat, a hipertensiunii arteriale, a funcției reduse de pompare a inimii, a bolilor arteriale sau la cei care au suferit deja ischemie cerebrală.
O altă posibilă consecință negativă a fibrilației atriale este o reducere mai mult sau mai puțin severă a funcției de pompare a inimii (insuficiență cardiacă).
Acest lucru apare de obicei la indivizi predispuși și mai ales când frecvența contracției inimii rămâne foarte mare pentru o perioadă lungă de timp.
Diagnostic
Detectarea și cuantificarea fibrilației atriale poate fi o operație complexă.
Medicul poate utiliza unul sau mai multe dintre următoarele teste pentru a determina dacă pacientul are sau nu fibrilație atrială:
- Electrocardiograma (ECG)
- Testul de stres
- Dispozitive de monitorizare pe termen lung
- Înregistrare evenimente
- holter
- Monitor cardiac implantabil
Diagnosticarea unei afecțiuni de fibrilație atrială este importantă deoarece această problemă cardiacă poate contribui nu numai la declanșarea unui accident vascular cerebral, ci și la dezvoltarea unui atac de cord.
Diagnosticul, cu toate acestea, poate fi dificil, deoarece fibrilația atrială este un eveniment imprevizibil și simptomele nu sunt întotdeauna evidente.
De aceea este importantă colaborarea subiectului. Medicul sau echipa care urmărește cazul va avea nevoie de indicații detaliate ale simptomelor, precum și de date despre activitatea electrică cardiacă.
Dacă medicul are motive să suspecteze că fibrilația atrială este legată de o afecțiune cardiacă, vor fi necesare teste de diagnostic pentru a culege informații despre activitatea organelor.
Impactul social al accidentului vascular cerebral este enorm, fiind principala cauză de dizabilitate în lume.
Cu toate acestea, datele disponibile în Italia indică un tratament insuficient al persoanelor cu fibrilație atrială, chiar și la cei cu risc ridicat.
Un procent ridicat (aproximativ 50 la sută), în special vârstnicii, în ciuda unei indicații clare pentru tratamentul cu anticoagulante, nu primesc niciun tratament specific sau sunt pe medicamente antiplachetare a căror eficacitate este limitată.
La acestea trebuie adăugate persoanele aflate în curs de tratament cu anticoagulant oral walfarină care, în ciuda monitorizării frecvente și a ajustărilor de doză, au valori în afara intervalului terapeutic într-o proporție cuprinsă între 30 și 50 la sută.
De la disponibilitatea NAO, care nu necesită monitorizarea coagulabilității sângelui în laborator, cu avantaje semnificative de management atât pentru individ, cât și pentru sistemul de sănătate, o altă barieră a căzut în direcția optimizării proporției de persoane cu fibrilație atrială care sunt corecte. scoagulat.
Citiți de asemenea
Ce este cardiomiopatia Takotsubo (sindromul inimii rupte)?
Boli de inimă: ce este cardiomiopatia?
Inflamații ale inimii: miocardită, endocardită infectantă și pericardită
Murmurări ale inimii: ce este și când trebuie să fii îngrijorat
Sindromul inimii rupte este în plină ascensiune: cunoaștem cardiomiopatia Takotsubo
Infarct, câteva informații pentru cetățeni: care este diferența cu stopul cardiac?
Infarct, predicție și prevenire datorită vaselor retiniene și inteligenței artificiale
Electrocardiograma dinamică completă în funcție de Holter: ce este?
Analiza aprofundată a inimii: imagistica prin rezonanță magnetică cardiacă (CARDIO – RMN)
Simptome de atac de cord: ce să faci în caz de urgență, rolul CPR
Să vorbim despre infarct: știi cum să recunoști simptomele? Știi cum să intervii?
Infarct: Ghid pentru recunoașterea simptomelor
Dureri toracice, managementul pacientului de urgență
Noțiuni de prim ajutor, cele 5 semne de avertizare ale unui atac de cord
Noțiuni de prim ajutor: cele 3 simptome ale unei embolii pulmonare
Monitor Holter: Cum funcționează și când este necesar?
Ce este managementul presiunii pacientului? O imagine de ansamblu
Boli cardiovasculare: ce sunt examinările de angiologie și chirurgie vasculară
Managementul accidentului vascular de urgență: intervenție asupra pacientului
Urgențe legate de accident vascular cerebral: Ghidul rapid
Scopul aspirarii pacienților în timpul sedării
Oxigen suplimentar: cilindri și suporturi de ventilație în SUA
Leșin, cum să gestionați urgența legată de pierderea cunoștinței
Situații de urgență ale nivelului modificat de conștiință (ALOC): ce să faci?
Urgențe cu detresă respiratorie: managementul și stabilizarea pacientului
Cardiomiopatia Takotsubo: Sindromul inimii rupte este misterios, dar real
Biopsie ghidată de eco și CT: ce este și când este necesară
Echodoppler: Ce este și când să-l efectuăm
Ecocardiograma: ce este și când este necesară
Ce este Echocolordoppler al trunchiurilor supra-aortice (carotide)?
Ce este Loop Recorder? Descoperirea telemetriei acasă
Holter cardiac, caracteristicile electrocardiogramei de 24 de ore
Studiu electrofiziologic endocavitar: În ce constă acest examen?
Cateterismul cardiac, ce este acest examen?
Echo Doppler: Ce este și pentru ce este
Amiloidoza cardiacă: ce este, care sunt simptomele și cum să o tratezi