Electrocardiograma (ECG): pentru ce este, când este nevoie
Electrocardiograma sau ECG este un test de diagnostic menit să înregistreze activitatea electrică a inimii pentru a evalua starea de sănătate a acesteia și a detecta diverse anomalii cardiace, patologii sau aritmii.
Există trei tipuri de ECG, care pot satisface nevoi diferite în funcție de cazul specific: ECG de repaus, ECG dinamic conform Holter și ECG de efort.
Care este scopul electrocardiogramei?
ECG poate înregistra ritmul cardiac și activitatea electrică a inimii, iar prin această examinare, un cardiolog poate detecta:
- aritmii cardiace: în mod normal, inima bate cu o frecvență de 60 până la 100 de bătăi pe minut, dar pot apărea modificări de ritm, chiar asimptomatice, care pot fi potențial periculoase pentru pacient;
- ischemie sau infarct miocardic;
- modificări funcționale ale mușchiului inimii (miocard), cum ar fi cardiomiopatie, dilatarea atriilor sau ventriculilor, hipertrofia peretelui și mărirea inimii;
În plus, electrocardiograma face posibilă examinarea daunelor cauzate de atacurile de cord anterioare, evaluarea funcției stimulatoarelor cardiace și a dispozitivelor similare sau analizarea efectelor pe care anumite medicamente le pot avea asupra inimii.
Cum ar trebui să mă pregătesc pentru o electrocardiogramă?
Un EKG este un test neinvaziv care nu prezintă niciun risc pentru pacient și nu necesită pregătire specială.
În general, este recomandabil să purtați haine și pantofi confortabili, cum ar fi pantofi sport sau „treni”, în special în cazul unui EKG sub stres și să informați medicul dacă luați terapii medicamentoase sau dacă aveți stimulatoare cardiace.
* Acestea sunt informații orientative; prin urmare, este necesar să contactați unitatea în care se efectuează examinarea pentru a obține informații specifice despre procedura de pregătire.
Citiți de asemenea
Testul Head Up Tilt, cum funcționează testul care investighează cauzele sincopei vagale
Anevrism de aortă abdominală: epidemiologie și diagnostic
Ce este boala cardiacă ischemică și posibilele tratamente
Angioplastia coronariană transluminală percutanată (PTCA): ce este?
Boala cardiacă ischemică: ce este?
EMS: SVT pediatrică (tahicardie supraventriculară) vs tahicardie sinusală
Urgențe toxicologice pediatrice: intervenție medicală în cazuri de otrăvire pediatrică
Valvulopatii: examinarea problemelor valvelor cardiace
Care este diferența dintre stimulatorul cardiac și defibrilatorul subcutanat?
Boli de inimă: ce este cardiomiopatia?
Inflamații ale inimii: miocardită, endocardită infectantă și pericardită
Murmurări ale inimii: ce este și când trebuie să fii îngrijorat
Revizuire clinică: Sindromul de detresă respiratorie acută
Ductus Arteriosus Botallo: Terapie Intervențională
Boli ale valvelor cardiace: o prezentare generală
Cardiomiopatii: tipuri, diagnostic și tratament
Primul ajutor și intervenții de urgență: sincopă
Testul de înclinare: În ce constă acest test?
Sincopa cardiacă: ce este, cum este diagnosticată și pe cine afectează
Noul dispozitiv de avertizare împotriva epilepsiei ar putea salva mii de vieți
Înțelegerea convulsiilor și a epilepsiei
Primul ajutor și epilepsie: cum să recunoașteți o criză și să ajutați un pacient
Neurologie, diferența dintre epilepsie și sincopă
Positive și negative Lasègue Sign In Semeiotics
Semnul lui Wasserman (Lasègue inversă) Pozitiv în semiotică
Semnul Kernig pozitiv și negativ: Semeiotica în meningită
Poziția litotomiei: ce este, când este utilizată și ce avantaje aduce îngrijirii pacientului
Poziția Trendelenburg (anti-șoc): ce este și când este recomandată
Decubit predispus, decubit dorsal, lateral: semnificație, poziție și leziuni
Barele din Marea Britanie: Care sunt cele mai utilizate?
Poziția de recuperare în primul ajutor funcționează cu adevărat?
Poziția inversă Trendelenburg: ce este și când este recomandată
Terapie medicamentoasă pentru aritmii tipice la pacienții de urgență