Infarctul miocardic: cauze, simptome și factori de risc
Infarctul miocardic constă în moartea celulară (necroză) a unei părți a mușchiului inimii, cauzată de o absență prelungită a fluxului sanguin (de obicei mai mult de 30 de minute), datorată, la rândul său, ocluziei bruște a arterei coronare care alimentează în mod normal regiune
Cu cât zona mușchiului cardiac afectată de infarct este mai mare, cu atât severitatea infarctului în sine este mai mare, deoarece mușchiul cardiac va rămâne viabil pentru a-și îndeplini funcția de contracție.
Infarctul miocardic este un eveniment frecvent în populația actuală și singur reprezintă mai mult de 20% din rata mortalității în țările occidentale.
Cauze și factori de risc ai infarctului miocardic
Foarte des se aude întrebarea „doctor, de ce am avut un atac de cord?” În realitate, nu se poate da un răspuns precis la această întrebare.
Infarctul este, de fapt, o patologie de origine multifactorială, adică o patologie de care sunt răspunzători mai mulți factori, în grade diferite, și care, de altfel, nu sunt la fel la toți pacienții.
AED DE CALITATE? VIZITAȚI STANDUL ZOLL LA EXPO DE URGENȚĂ
Principalii factori de risc pentru infarctul miocardic, după cum au arătat numeroase studii, sunt fumatul, hipertensiunea, diabetul, stresul, obezitatea abdominală, inactivitatea fizică, hipercolesterolemia și o dietă săracă în fructe și legume.
A avea unul sau mai mulți dintre acești factori de risc nu reprezintă o „condamnare” la a avea un infarct, ci o creștere a riscului de a avea unul, la fel cum absența factorilor de risc nu este o asigurare împotriva unui infarct, ci pur și simplu presupune o reducere considerabilă a riscului.
Totuși, este esențial să ținem cont de faptul că pentru infarctul miocardic, ca și pentru multe boli, cea mai bună terapie este prevenirea, care presupune reducerea, sau mai degrabă eliminarea factorilor de risc.
După cum am menționat, evenimentul acut responsabil pentru infarctul miocardic este ocluzia unei artere coronare, iar aceasta, în marea majoritate a cazurilor, este cauzată de formarea unui tromb (adică un cheag de sânge) în interiorul arterei coronare.
La rândul său, formarea trombului este declanșată de o ruptură sau ulcerație a unei plăci aterosclerotice.
Placa de ateroscleroză, asupra căreia s-au concentrat multe cercetări cardiovasculare în ultimii zece ani, este o protuberanță în interiorul unui vas (în acest caz o arteră coronară) care provoacă îngustarea acestuia și se datorează acumulării de grăsime și celule inflamatorii.
Tocmai acestea din urmă, atunci când sunt activate, se spune că sunt responsabile, în multe cazuri, de ruperea plăcii.
Odată ruptă sau ulcerată, placa stimulează coagularea sângelui care intră în contact cu ea, ducând la formarea unui cheag (tromb).
După cum sa menționat mai sus, trombul oclude artera coronară la nivelul plăcii complicate, provocând ocluzia vasului și întreruperea fluxului sanguin în artera afectată, ducând la moartea regiunii miocardice furnizate în mod obișnuit de vas.
Amploarea leziunii este determinantul major al prognosticului viitor al pacientului, atât din punct de vedere al duratei, cât și al calității vieții.
Prin urmare, cele mai mari eforturi ale cercetării clinice s-au concentrat pe cele mai eficiente metode de redeschidere cât mai curând posibil a unui vas coronarian oclus, pentru a restabili fluxul și a încerca să salveze cât mai mult miocard.
Simptome tipice ale infarctului miocardic
Simptomele tipice ale infarctului miocardic constau, în primul rând, într-o durere apăsătoare, adesea descrisă ca un viciu sau un bolovan, în centrul toracelui. Durerea poate radia spre gât, maxilarul, brațele și spatele.
Uneori poate fi localizat doar în una dintre aceste zone și poate fi adesea prezent doar în stomac, uneori însoțit de greață și vărsături, în măsura în care poate fi confundat cu gastrita.
Deși simptomele pot varia, este important de știut că atunci când apar simptome tipice sau sugestive pentru un atac de cord, trebuie să solicitați imediat asistență medicală și să ajungeți la camera de urgență cât mai repede posibil.
Mulți pacienți, de fapt, mor înainte de a ajunge la spital din cauza complicațiilor aritmice care provoacă stop cardiac, iar mulți ajung atunci când afectarea mușchiului cardiac este deja extinsă și ireversibilă.
În ultimii douăzeci de ani s-au înregistrat progrese enorme în tratamentul infarctului miocardic, în special cu tromboliza mai întâi, adică utilizarea unor medicamente care, administrate într-o venă, dizolvă trombul prezent în artera coronară, iar apoi cu angioplastia primară. , un tratament invaziv care permite redeschiderea rapidă și definitivă a arterei afectate cu ajutorul unui cateter.
Datorită acestor progrese, mortalitatea în spital din cauza atacului de cord a scăzut de la peste 20% la mai puțin de 5% la pacienții tratați la timp cu aceste terapii.
Dintre pacienții cu infarct miocardic, tratați adecvat, mulți vor avea o viață ulterioară esențial normală
Unii pacienți, totuși, vor avea nevoie, din cauza amplorii infarctului, de tratament farmacologic intensiv pentru decompensare, precum și de utilizarea anumitor dispozitive implantabile, cum ar fi stimulatoarele cardiace și defibrilatoarele de resincronizare (vezi Stimolatoare și defibrilatoare).
Aceștia sunt pacienții care ar putea beneficia de terapiile cu celule stem în viitor.
Totuși, toți pacienții cu infarct sunt expuși riscului de recidivă în următoarele luni și ani, iar acest lucru se datorează faptului că procesul patologic care stă la baza atacului de cord, adică formarea plăcilor coronariene aterosclerotice, este un proces cronic, care tinde să persistă sau să se agraveze. cu timpul, facilitând noi episoade.
Pentru a încerca prevenirea recidivelor, pe lângă corectarea atentă a factorilor de risc, anumite medicamente, precum aspirina și statinele în special, sunt indispensabile.
Citiți și:
Insuficiență cardiacă: cauze, simptome și tratament
Boli cardiovasculare: diagnostic, terapie și prevenire
EMS: SVT pediatrică (tahicardie supraventriculară) vs tahicardie sinusală
Urgențe toxicologice pediatrice: intervenție medicală în cazuri de otrăvire pediatrică
Valvulopatii: examinarea problemelor valvelor cardiace
Care este diferența dintre stimulatorul cardiac și defibrilatorul subcutanat?
Boli de inimă: ce este cardiomiopatia?
Inflamații ale inimii: miocardită, endocardită infectantă și pericardită
Murmurări ale inimii: ce este și când trebuie să fii îngrijorat
Revizuire clinică: Sindromul de detresă respiratorie acută
Stresul și suferința în timpul sarcinii: Cum să protejați atât mama, cât și copilul
Ductus Arteriosus Botallo: Terapie Intervențională
Defibrilator: ce este, cum funcționează, preț, tensiune, manual și extern
ECG-ul pacientului: Cum să citiți o electrocardiogramă într-un mod simplu
Semne și simptome ale stopului cardiac brusc: cum să vă dați seama dacă cineva are nevoie de RCP
Inflamații ale inimii: miocardită, endocardită infectantă și pericardită
Fibrilația atrială: simptome de care trebuie să fii atent
Sindromul Wolff-Parkinson-White: ce este și cum să-l tratezi
Tahipneea tranzitorie a nou-născutului: prezentare generală a sindromului pulmonar umed neonatal
Tahicardie: Există un risc de aritmie? Ce diferențe există între cele două?
Endocardita bacteriană: profilaxia la copii și adulți
Disfuncția erectilă și problemele cardiovasculare: care este legătura?
Boala cardiacă ischemică: ce este, cum să o preveniți și cum să o tratați
Boala cardiacă ischemică: cronică, definiție, simptome, consecințe
Hipertensiune arterială: simptome, factori de risc și prevenire