Sfaturi pentru prevenirea sindroamelor astmatice
Să vorbim despre sindroamele astmatice: în cazul astmului bronșic, alături de terapiile farmacologice, pacientul trebuie să respecte niște reguli alimentare și comportamentale care reduc riscul unui atac de astm.
Sindroame astmatice, medicamente
O măsură preventivă de o importanță deosebită în alergia respiratorie, în special în astmul bronșic, este evitarea administrării de medicamente sau substanțe chimice care pot declanșa sau agrava un sindrom astmatic.
Medicamentele care pot declanșa o criză de astm („medicamente producătoare de astm”) sunt:
- acid acetilsalicilic (ASA) și alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (Oki, Brufen...);
- beta-blocante;
- agonişti colinergici;
- agenți care pot determina activarea mastocitelor non-IgE (medii de contrast, anestezice, relaxante musculare);
- Inhibitori ECA, care pot produce acumularea de bradikinină, tuse și alte reacții nedorite care mimează astmul bronșic.
La toți astmaticii, trebuie descurajată utilizarea morfinei și a medicamentelor asemănătoare morfinei, precum și cea a medicamentelor psihotrope cu acțiune tranchilizantă; recent, de fapt, s-a demonstrat că pacienții astmatici care folosesc tranchilizante majore au un risc de două până la trei ori mai mare de deces din cauza astmului bronșic sau a crizelor severe de astm.
Sulfiti
Dintre substanțele chimice care pot da naștere sindroamelor astmatice, trebuie amintiți în special sulfiții, care trebuie evitati de persoanele cu astm bronșic.
Alimentele care conțin o cantitate mare de sulfiți (în ordinea de la cel care conține cel mai mult până la cel care conține cel mai puțin), sunt:
- vinuri (în special albe), până la 225 mg/l;
- bere;
- cartofi;
- fructe uscate și confiate;
- ciuperci uscate;
- creveți și crustacee în general;
- beccala.
Sindroame astmatice și reflux gastroesofagian
În cazul astmului bronșic asociat cu reflux gastroesofagian, trebuie dictate câteva reguli igienico-dietetice simple în scop preventiv (dieta antireflux, cu eliminarea cafelei și alcoolului; evitați culcarea imediat după masă; ridicarea capului pat) și unele terapii farmacologice (medicamente antireflux precum acidul alginic; medicamente prokinetice precum cisapridă, domperidonă, metoclopramidă; antihistaminice Hj-blocante).
Reguli generale de prevenire care trebuie aplicate în toate formele de astm bronșic:
- Efectuați o remediere igienico-mediu precisă (vezi paragraful următor „Remedierea igienico-mediu în alergia respiratorie de la alergenii de mediu”).
- Evitați absolut să fumați țigări, chiar și indirect (de exemplu, de la membrii familiei sau colegii de muncă etc.).
- Evitați mediile închise și locurile publice în care există concentrații mari de iritanți pentru tractul respirator (fum de țigară sau alte fumuri, detergenți, parfumuri și produse cosmetice, vopsele, solvenți, detergenți și alte produse de curățare a mediului, ).
- Dacă este posibil, instalați aparate de aer condiționat sau purificatoare de aer (cu filtre de înaltă eficiență, care sunt capabile să rețină toate particulele atmosferice cu un diametru mai mare de 0.3 u) sau generatoare de anioni instalate în medii casnice sau de lucru. Alternativ, dezumidificatoarele pot fi folosite în medii umede sau în perioade sezoniere cu umiditate ridicată. Toate aceste aparate trebuie revizuite și curățate periodic, în special filtrele, deoarece ele însele pot deveni un depozit pentru praf sau mucegai.
- Evitați, pe cât posibil, expunerea la frig, ceață, schimbări climatice bruște, precum și unele exerciții fizice (în special, alergare liberă).
- Preferă, dacă este posibil, sejururile în stațiunile de pe litoral (în special „marea de stânci”) unde aerul este pur, precum și bogat în iod.
- Evitați, pe cât posibil, transpirația excesivă în timpul sezonului cald; dacă se întâmplă acest lucru, bea cantități mari de apă, pentru a evita deshidratarea.
- În principiu, evitați administrarea de analgezice și antireumatice care conțin acid acetilsalicilic sau antiflogistice nesteroidiene, care pot produce crize severe de astm la aproximativ 20 de astmatici.
- Evitați consumul de alimente care conțin sulfiți, care pot provoca și crize de astm.
Sindroame astmatice, remediere igienico-mediu în bolile alergice respiratorii cauzate de alergeni de mediu
Mai jos este o listă sumar de sfaturi generale utile pentru remedierea corectă igienico-mediu, valabile pentru pacienții care suferă de toate alergiile respiratorii de la alergenii de mediu și, mai general, de astm bronșic:
- Aerisirea frecventă a încăperilor sau utilizarea sistemelor de aer condiționat, pentru a reduce umiditatea sub 50%.
- Îndepărtarea precisă a prafului de pe podele și mobilier, cu un aspirator electric sau cu o cârpă umedă, pentru a nu ridica praful.
- Eliminarea covoarelor și covoarelor, canapelelor și scaunelor tapițate.
- Îndepărtarea draperiilor grele și înlocuirea lor cu perdele lavabile sau cu jaluzele venețiane din material sintetic.
- Eliminați alte recipiente de praf (rafturi de cărți, jucării umplute etc.).
- Înlocuirea saltelelor și pernelor din lână sau pene cu altele, de exemplu în derivate din cauciuc sintetic, care trebuie reînnoite frecvent, chiar și în fiecare an sau la 2-3 ani. Și mai de încredere sunt saltelele ortopedice din poliuretan dens (densitate egală cu 30-40 kg/m³), care reprezintă un habitat nefavorabil pentru reproducerea și dezvoltarea acarienilor.
- Acoperirea saltelelor si pernelor cu fete de perna speciale “anti-acarieni”, realizate din stofe de bumbac impletite gros si acoperite la interior cu folie sintetica subtire, care se inchide ermetic cu fermoare. O măsură mai ieftină constă într-o husă simplă de Goretex, sigilată cu bandă adezivă, în jurul saltelei și pernei.
- Expunerea frecventă a saltelelor, pernelor, fețelor de pernă și a lenjeriei de pat la aer și la soare și lovirea lor cu grijă cu o bătător de covoare, așa cum era obiceiul în trecut.
- Curățarea frecventă (chiar și de câteva ori pe săptămână) a suprafeței exterioare a saltelelor, pernelor și fețelor de pernă cu un aspirator (această curățare trebuie să fie deosebit de minuțioasă în corespondență cu cusăturile fețelor de pernă, unde concentrația de acarieni este cea mai mare).
- Spălarea frecventă, chiar și de două ori pe săptămână, la temperatură ridicată, a fețelor de pernă, a cearșafurilor și a altor lenjerii de pat.
Citiți de asemenea
Astmul ocupațional: cauze, simptome, diagnostic și tratament
Astmul bronșic: simptome și tratament
Simptomele atacului de astm și primul ajutor pentru persoanele care suferă
Bronșită: simptome și tratament
Bronșiolită: simptome, diagnostic, tratament
Astmul bronșic extrinsec, intrinsec, ocupațional, stabil: cauze, simptome, tratament
Durerea toracică la copii: cum să o evaluăm, ce o cauzează
Bronhoscopie: Ambu a stabilit noi standarde pentru endoscopul de unică folosință
Ce este boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC)?
Virusul respirator sincițial (RSV): Cum ne protejăm copiii
Virusul respirator sincițial (RSV), 5 sfaturi pentru părinți
Virusul sincițial al sugarilor, pediatri italieni: „S-a dus cu Covid, dar va reveni”
Detresă respiratorie neonatală: factori de luat în considerare
Stresul și suferința în timpul sarcinii: Cum să protejați atât mama, cât și copilul
Detresă respiratorie: Care sunt semnele de detresă respiratorie la nou-născuți?
Sindromul de detresă respiratorie (ARDS): terapie, ventilație mecanică, monitorizare
Bronșiolită: simptome, diagnostic, tratament
Durerea toracică la copii: cum să o evaluăm, ce o cauzează
Bronhoscopie: Ambu a stabilit noi standarde pentru endoscopul de unică folosință
Bronșiolita la vârsta pediatrică: virusul respirator sincițial (VRS)
Emfizemul pulmonar: ce este și cum să-l tratezi. Rolul fumatului și importanța renunțării
Emfizemul pulmonar: Cauze, Simptome, Diagnostic, Teste, Tratament
Bronșiolită la sugari: simptome